Cele mai mari patru bănci din Grecia, National Bank of Greece (NBG), Piraeus Bank, Eurobank Ergasias şi Alpha Bank, toate cu operaţiuni şi în ţara noastră, au nevoie de capital suplimentar de 14,4 miliarde euro, arată testele de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE), potrivit Bloomberg.  În România, Eurobank controlează Bancpost, National Bank of Greece deţine Banca Românească, iar Piraeus Bank şi Alpha Bank au operaţiuni sub brand propriu. O verificare a calităţii activelor a arătat necesitatea unei ajustări a valorii cu 9,2 miliarde de euro la cele patru instituţii de credit, se arată într-un comunicat publicat astăzi de BCE. În cadrul testelor de stres, deficitul de capital al băncilor s-a situat la 14,4 miliarde de euro într-o simulare de criză şi la 4,4 miliarde de euro în scenariul de baza, transmite Mediafax.  Cele patru bănci vor trebui să transmită BCE planuri de recapitalizare până pe 6 noiembrie.  Guvernul de la Atena şi creditorii europeni au încheiat în această vară un nou acord pentru susţinerea financiară a statului elen, după mai multe luni de divergenţe, care au adus Grecia aproape de ieşirea din zona euro. Recapitalizarea băncilor este văzută ca un prim pas în revitalizarea economiei ţării, lovită dur de recesiune şi măsurile de control al capitalului.  Instituţiile de credit vor cere acţionarilor şi investitorilor care deţin obligaţiuni ale băncilor să acopere necesarul de capital, înainte de a apela la fonduri de până la 25 de miliarde de euro puse la dispoziţie de către stat, potrivit unui plan pentru recapitalizarea sistemului bancar programat să fie votat sâmbătă de parlamentul elen. De asemenea, băncile vor putea cere posesorilor de acţiuni obişnuite sau preferenţiale, precum şi investitorilor care deţin alte instrumente financiare, să accepte pierderi în cadrul procesului de recapitalizare, înainte de a putea apela la sprijinul statului, potrivit proiectului de lege aflat în discuţie în parlamentul elen.  Statul elen va obţine banii necesari recapitalizării sistemului bancar prin împrumuturi de la ţările zonei euro, în cadrul programului de ajutor financiar. 

Majorarea salariilor angajaţilor Finanţelor, ANAF, Direcţiei Generale Administrare Mari Contribuabili şi ANAP este justificată de "activităţile complexe" desfăşurate de aceste instituţii şi de necesitatea atingerii unei salarizări similare cu cea din Ministerul Fondurilor Europene, susţine MFP.  "Activităţile complexe ale MFP, ANAF, Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, ANAP, precum şi imperativul asigurării unei stabilităţi a personalului specializat din cadrul acestora justifică acordarea unei majorări salariale prin acordarea unui număr de 25 de clase de salarizare succesive. Acordarea acestei majorări salariale este de natură să creeze o salarizare similară cu personalul din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, care are atribuţii în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile, dată fiind complexitatea similară a activităţilor desfăşurate şi care în prezent beneficiază de până la 25 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută, conform Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările şi completările ulterioare", arată Ministerul Finanţelor Publice.  În plus, o egalizare a salarizării între aceste instituţii publice este necesară, deoarece nu trebuie să existe o diferenţă între cele două categorii de bugete, naţional şi cel al Uniunii Europene, şi nici între activităţile aferente funcţiilor acestor instituţii publice, potrivit sursei citate.  "În corelaţie cu atribuţiile şi complexitatea lucrărilor de la nivelul MFP, ANAF, Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, ANAP şi, pe de o parte, şi riscurile care pot interveni în lipsa unei salarizări corespunzătoare a acestora, pe de altă parte, prin Ordonanţă de urgenţă nr. 47/ 2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 şi unele măsuri bugetare s-a instituit acordarea personalului din cadrul MFP, ANAF, Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili şi ANAP şi unei majorări salariale similare celei prevăzute la art. 2 alin.(1) din Legea nr.490/2004, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, personalul din aceste instituţii nu va beneficia de majorarea salarială de 25 de clase de salarizare succesive pe perioada în care intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 490/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Măsura propusă este de natură să conducă la evitarea riscului migrării personalului din cadrul acestora către instituţii cu un nivel de salarizare superior, la evitarea săvârşirii unor posibile fapte de corupţie şi la stabilirea unui echilibru între complexitatea muncii şi riscurile care derivă din realizarea prerogativelor acestora. Totodată, această măsură contribuie la realizarea unui serviciu public stabil, prin eliminarea pe cât posibil a riscului migrării personalului specializat din cadrul unor instituţii cheie ale administraţiei publice centrale către mediul privat, cu consecinţe pozitive asupra interesului cetăţeanului, a bugetului general consolidat şi a activităţii autorităţilor publice vizate de această măsură", susţin Finanţele.  Bogdan Hossu a susţinut iniţial că numărul beneficiarilor la mai mult de 60.000, incluzând  angajaţi din toate direcţiile din teritoriu ale ANAF şi din toate instituţiile deconcentrate din ţară.  El a precizat că derogarea Guvernului, inclusă în actul publicat în Monitorul Oficial, nu a fost prevăzută în proiectul rectificării şi nu a fost prezentată nici partenerilor sociali.

Relaţiile Est-Vest au scăzut la cel mai jos nivel de după războiul rece după ce Rusia a "anexat" ( de fapt prin referendum cetatenii crimeeii au cerut sa treaca la rusi in proportie de 80%)  Crimeea, teritoriu al Ucrainei care nu este membră NATO, dar împarte o frontieră cu mai mulţi vecini. Alianţa a criticat susţinerea rusă a separatiştilor din estul Ucrainei şi intensificarea exerciţiilor militare ruse în regiune, incursiunile provocatoare ale avioanelor ruse de vânătoare în spaţiul aerian şi ameninţările contra NATO că Rusia va utiliza arme nucleare. Chiar dacă planul va fi aprobat, NATO dispune de o mică forţă pe flancul estic pentru a opri o invazie, dar responsabilii Alianţei cred că ar fi suficient pentru a demonstra că aliaţii occidentali rămân ataşaţi angajamentelor de apărare reciprocă. Moscova a declarat de mai multe ori că NATO este considerată o ameninţare la securitatea Rusiei, iar preşedintele Vladimir Putin a demonstrat că nu are apetit pentru invazii directe, preferând să folosească forţele secrete pentru a provoca instabilitatea în ţările vecine care îl deranjează, cum este Ucraina. Într-un astfel de scenariu, o mică forţă ar putea reprezenta un meterez sau o alertă precoce contra tentativelor de subminare a guvernelor aliate. Pentru a evita accidente sau erori de calcul de partea lui Putin, care ar putea declanşa accidental un conflict mai larg, experţii NATO susţin că ar trebui avute în vedere alte eforturi de disuasiune. Anul trecut, Alianţa a aprobat „un plan de acţiune de pregătire“ vizând asigurarea membrilor săi din Est că NATO va veni în apărarea lor în cazul unui conflict cu Rusia. Inclusiv crearea unei forţe de reacţie rapidă şi mici posturi de comandament în şase ţări din Est. Potrivit responsabililor NATO,  noile planuri sunt în stadii precoce şi nimic nu a fost prezentat la Consiliul Atlanticului de Nord. Reprezentanţii americani au declarat că sunt pregătiţi să pună sub comandament NATO cei 150 de militari americani aflaţi în prezent în fiecare stat baltic şi în Polonia şi sunt deschişi pentru rotaţia trupelor suplimentare ale SUA.  Înalţi responsabili de la Washington subliniază că, în contextul exerciţiilor militare intensificate ale Rusiei în regiune, creşterea prezenţei NATO ar putea demonstra preşedintelui Putin că Alianţa este coerentă şi SUA rămân angajate. Nu se ştie însă dacă Germania va aproba noul plan al NATO.

Departamentul de Justitie din Statele Unite investigheaza daca cea mai mare banca din Germania a efectuat corect tranzactii de pana la 6 miliarde de dolari, care ar fi putut sa mascheze iesiri de fonduri din Rusia, au spus sursele. Deutsche Bank face propriile verificari ale tranzactiilor respective, analizand conturi legate de circa 12 entitati pentru care a efectuat asa-numite tranzactii in oglinda intre Moscova si Londra, au aratat sursele. In mai multe cazuri, activele din aceste conturi ar fi apartinut unor asociati ai lui Putin, intre care o ruda mai indepartata a presedintelui rus si doi prieteni vechi, Arkadi si Boris Rotenberg, care s-au imbogatit prin contracte cu companii de stat si care sunt pe lista sanctiunilor SUA.  Nu exista informatii ca cei doi Rotenberg sau alte persoane cu legaturi cu aceste conturi ar fi investigati. Tranzactiile de acest tip sunt legale. Ce vor sa stie procurorii americani este daca banca a incalcat legislatia bancara din SUA, inclusiv cea referitoare la spalarea de bani.  Un reprezentant al fratilor Rotenberg a negat orice implicare a acestora in tranzactiile respective. Un purtator de cuvant al Kremlinului a refuzat sa comenteze ceea ce a numit "acuzatii fara substanta".  In ultimele luni, pe fondul incetinirii activitatilor in Rusia, Deutsche Bank a redus numarul de angajati si a inchis divizia de tranzactii cu instrumente financiare din aceasta tara.  Banca germana este vizata deja in trei anchete penale in Statele Unite si anticipeaza costuri de ordinul miliardelor de dolari, partial din cauza costurilor litigiilor.  Suspiciunile ca apropiati ai lui Putin au incercat sa scoata bani din Rusia intra in contradictie cu apelurile frecvente ale presedintelui ca rusii sa investeasca in propria tara.  Un oficial rus de rang inalt a confirmat ca Putin stie despre investigatia de la Deutsche Bank si acuzatiile legate de implicarea fratilor Rotenberg. Oficiali rusi sunt ingrijorati ca acest caz ar putea declansa o controversa similara cu cea legata de conturi rusesti la Bank of New York, izbucnita in urma cu 15 ani. Banca respectiva a admis ca nu a informat despre miliardele de dolari care au intrat in conturile sale din Rusia, evitand plata taxelor in tara respectiva.  Fratii Rotenberg sunt printre cei mai bogati oameni de afaceri din Rusia si se afla de anul trecut pe lista persoanelor supuse sanctiunilor SUA, impuse in contextul crizei din Ucraina. Cei doi si-au construit averile in timpul mandatelor de 15 ani ale lui Putin, in parte prin contracte cu grupul Gazprom si alte companii de stat. La sfarsitul lui 2014, averile celor doi se ridicau la peste 3 miliarde de dolari fiecare, potrivit datelor Bloomberg.  Nu exista informatii ca Deutsche Bank ar fi administrat active ale fratilor Rotenberg sau alte altor persoane dupa ce acestia au fost sanctionati de SUA, a spus o persoana apropiata investigatiei.  In octombrie 2014, banca centrala a Rusiei a abordat Deutsche Bank, pentru a-i solicita sa investigheze activitatilor anumitor clienti. Deutsche Bank a anuntat ca in acest caz a luat masuri disciplinare impotriva unor angajati.