De când a sosit la guvernare, Executivul lui Ponta anunţă creşteri economice continue şi record la nivelul UE. România se pregăteşte de un val de imigranţi din Europa Occidentală şi de peste Ocean. De atâta creştere economică americanii şi germanii au început să îşi pregătească bagajele pentru a pleca în noul El Dorado al planetei, România. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, un dinozaur iluzionist al finanţelor României de 15 ani, afirma recent că această creştere este nu doar robustă, ci şi sustenabilă. Pentru a clarifica, nu e vorba de echilibrul dintre creşterea economică şi mediu, de creşterea eonomică fără epuizarea resurselor disponibile şi cu grijă faţă de mediu, ci de conceptul de dezvoltare durabilă. Aşadar, creştere economică redcord în UE, robustă şi durabilă. Toate bune şi frumoase, dar de ce boul de contribuabil nu simte această creştere?! De ce nu avem investiţii, sute de kilometri de autostradă, alocări sporite la Sănătate, reduceri de taxe şi impozite, putere de cumpărare mai mare, salarii mai mari, consum sporit, locuri de muncă cu duiumul?! Suntem minţiţi în faţă sau boul de contribuabil e un nesimţit şi nu simte ceea ce Ponta şi Isărescu proslăvesc?!

Răspunsul e că realitatea bate hârtia. Realitatea e că nu avem investiţii, nu avem sute de km de autostrăzi, nu avem reduceri de taxe, ci din contră, nu avem bani pentru spitale şi şcoli, nu avem explozie a segmentului de IMM, aşa că nu avem nici locuri de muncă, nici salarii mai bune şi deci nici consum sporit. Asta e realitatea. Pe hârtie lucrurile stau cum ne amăgesc Ponta şi veşnicul slujitor al guvernelor postdecembriste, Isărescu. Componenta esenţială a unui buget e capitolul Venituri. În funcţie de acest aspect prioritizezi apoi capitolul Cheltuieli, cu o atenţie sporită la Investiţii. Dacă Veniturile sunt făcute din pix, haosul e la el acasă. Iar Guvernul Ponta îşi creează bugetele pe hârtie, nu din încasări realizate, nici măcar din încasări prognozate, ci din încasări fictive. ANAF şi alte instituţii de Control şi abilitate în a lua măsuri pecuniare-financiare întocmesc o puzderie de procese-verbale de amenzi şi, mai ales, Decizii de Impunere. Zeci de milioane la firmele mici, sute de milioane la cele mijlocii, zeci de milioane la PFA-uri. CAS şi CASS calculat din burtă. Un talmeş balmeş de bani scriptici, care se raportează şi sunt cuprinşi apoi la capitolul Venituri. Numai că toate aceste acte sunt apoi contestate în Instanţă, care, cu capul pe umeri, le declară nule. Aşa că banii calculaţi la Venituri din aceste resurse NU EXISTĂ, deşi ei au fost cuprinşi în buget. Mai departe, la Cheltuieli, banii fictivi de mai sus sunt împărţiţi la ministere pentru a face Investiţii şi a fi alocaţi la cheltuieli funcţionale. Pe hârtie avem creştere economică. În realitate, jale! Baza piramidei, cea care cheltuie efectiv banii, e afectată imens, pentru că nu are ce cheltui deşi i s-au făcut alocări. Nu are cum demara Investiţii, pentru că nu are bani să plătească lucrări. Deşi i s-au alocat bani. Scriptici! În Sănătate e durere, autostrăzile sunt doar colorate pe Master Planul ministrului Rus, iar ISU nu are o nenorocită de pernă gonflabilă să salveze o viaţă omenească.

Veţi spune că nu e aşa, pentru că s-ar crea un blocaj imens la nivel naţional. Ei bine, nu se creează, pentru că ministerele nu sunt lăsate să moară. Ci doar să funcţioneze pe ralanti sau la nivel de avarie. Iar banii necesari, care astupă golul lăsat de banii scriptici, vin din… împrumuturi externe şi de pe piaţa interbancară. Nici nu e nevoie să ne credeţi pe noi, ci credeţi-i pe specialiştii care au întocmit Raportul de Audit de Performanţă al Curţii de Conturi privind „Evaluarea managementului datoriei publice în perioada 2012-2014”: “Apreciem că politica de contractare a împrumuturilor de stat trebuie să fie orientată către efectuarea de cheltuieli productive, şi anume realizarea de investiţii în resurse umane, în infrastructură, în cercetare, investiţii în tehnologie şi tehnică avansată şi alte activităţi benefice pe termen lung, care pot să asigure în viitor atât rambursarea obligaţiunilor emise şi plata dobânzilor aferente, cât şi dezvoltarea economiei în ansamblu”, anunţă Curtea de Conturi. Unde mai e creşterea economică proslăvită de Ponta şi Isărescu?! Tot Curtea de Conturi afirmă că, în numai doi ani, datoria publică a României a manifestat o tendinţă de creştere continuă: nivelul înregistrat la 31 decembrie 2012 era de 54,38 miliarde euro, iar la finele anului 2014 a ajuns la 65,94 miliarde euro. Adică guvernele Ponta au încălţat România cu 11 miliarde de euro datorie, plus faţă de ceea ce era deja împrumutat. Coroborând cele două idei de mai sus, ne întrebăm unde sunt aceste 11 miliarde euro?! În autostrăzi?! În alte investiţii?! Sublime, dar lipsesc cu desăvârşire! Iar varianta că banii sunt în plata dobânzilor pe sumele împrumutate nu stă în picioare, refinanţarea datoriei publice reprezentând doar 0,1% din PIB! Aşa că unde sunt aceşti bani?! În finanţarea cheltuielilor administrative ale ministerelor, cheltuieli care ar fi trebuit să fie efectuate din banii de la Venituri, încasările de pe hârtie rezultate din puzderia de decizii de Impunere, anulate însă de Instanţe! Şi, normal, pentru Investiţii, pentru Dezvoltare, nu mai rămân bani reali!

În aceste condiţii, normal că Executivul Ponta îşi permite amnistie fiscală la “drepturile de autor”. Banii prognozaţi a figura la Venituri din acest capitol se pot da uitării, pentru că oricum ei nu ar fi apărut acolo, întrucât Instanţa ar fi anulat deciziile de Impunere! Iar la Buget, la Venituri, +5 adunat cu -5 dă oricum zero, banii fizici de cheltuială urmând să vină din împrumuturi!

Extrem de interesant este că deşi guvernatorul BNR îi ţine isonul premierului, cuantumul datoriei României în PIB a ajuns la 44,1% în 2014, cu peste 4% mai mult decât pragul considerat sigur şi recomandat de către însăşi Banca Naţională a României!

În aceste condiţii, cu economia noastră în creştere durabilă şi robustă, până una alta, datoria pe locuitor a crescut de la 2.705 euro la 3.313 euro! Atât de robustă şi durabilă ne-a fost creşterea economică că a fost nevoie să mai adăugăm o datorie de 600 euro per cap de locuitor! (sursa cotidianul)

"EUROPA - Frumoasa Adormita si trezita", DE ABERATIILE UNUI CORUPT

"Perspectivele economice pentru zona euro sunt in prezent mai bune decat au fost vreodata in cursul ultimilor sapte lungi ani (...) dar o relansare ciclica nu rezolva de una singura toate problemele Europei", fie ca e vorba de datorii sau de somajul in continuare prea ridicat, a afirmat Draghi, cu ocazia unui forum organizat de BCE la Sintra, in Portugalia. Acesta a cerut guvernelor europene sa profite de aceasta conjunctura pentru a se angaja la reforme structurale.
"O relansare ciclica reuseste sa furnizeze conditii aproape perfecte pentru ca guvernele sa se lanseze de o maniera sistematica in reforme structurale care vor ancora revenirea la crestere", a adaugat Draghi. Presedintele BCE a subliniat ca, daca relansarea se contureaza, pentru moment "potentialul crestere este anticipat sa ramana sub rata de crestere dinaintea crizei", de unde si necesitatea urgenta a reformelor.  Pentru al doilea an, BCE a invitat bancile centrale lumea intreaga si economisti sa dezbata un subiect timp de trei zile, la Sintra, la 25 kilometri de Lisabona. Tema acestei editii este "inflatie si somaj in Europa".  Daca inflatia este evident prima misiune a BCE, reducerea somajului nu intra in mandatul institutiei monetare de la Frankfurt, spre deosebire de omologii americani de la Fed.  Aceasta nu l-a impiedicat pe Mario Draghi sa aprecieze ca "in calitate de gardian al monedei" are "un interes legitim" sa ceara aplicarea de masuri structurale, in special pe piata muncii, ceea ce ar permite intarirea relansarii si rezistenta zonei euro la socuri.  Departe de a aduce "castiguri marginale", "reformele structurale pot degaja in prezent potentialul neexploatat al unor importante castiguri de productivitate, locuri de munca si bunastare si (...) acestea vor juca un rol crucial pentru a se asigura ca actuala relansare ciclica se intareste", a explicat presedintele BCE.

Abia a încetat greva aviatorilor de la Lufthansa că mecanicii de locomotivă de la Deutsche Bahn au blocat transportul în întreaga Germanie. Ieri, milioane de navetişti nu au mai putut ajunge la locul de muncă la timp din cauza unui mic sindicat.deosebit de puternic în est. Germania este lovită de un val fără precedent de greve şi proteste ale angajaţilor, cu toate că la începutul anului guvernul a introdus pentru prima dată în istoria ţării un salariu minim pe economie, iar rata şomajului este la cel mai scăzut nivel din istorie. În stradă au ieşit pentru condiţii mai bune de muncă şi salarii mai mari până şi îngrijitoarele de la grădiniţe. Cu proteste ameninţă şi poştaşii. Se vorbeşte deja de o criză sindicală în Germania.  Disputele companiilor şi guvernului cu sindicale sunt însă doar câţiva din curenţii potrivnici care frânează locomotiva economică a Europei şi cea mai mare destinaţie pentru exporturile României. Criza grecească i-a deprimat pe investitori şi pe oamenii de afaceri, euro nu mai susţine creşterea exporturilor, iar băncile landurilor, lovite de o lipsă cronică de profitabilitate, sunt considerate companii zombi.    Zilele de grevă din anul acesta ale salariaţilor germani sunt deja de două ori mai multe decât în tot anul trecut, ceea ce împinge Germania spre un nou record al acţiunilor sindicale, scrie Deutsche Welle. Din ianuarie până la mijlocul lunii mai au fost 350.000 de zile de grevă. Ieri, din cauza extinderii grevei uniunii sindicale GDL la trenurile de călători, două din trei curse feroviare pe distanţă lungă au fost anulate. Trenurile de marfă au fost oprite marţi. Greva este a noua din zece lui care paralizează Deutsche Bahn, operatorul feroviar alintat de guvernul de la Berlin, poate costa Germania până la 100 de milioane de euro pe zi şi afectează imaginea ţării de centru industrial şi logistic.  Amploarea acţiunii sindicale i-a alarmat pe politicieni, pe oamenii de afaceri şi alte sindicate, care cred că angajaţii feroviari au.mers prea departe. De transportul pe cale ferată depind industrii precum cea auto şi a oţelului.   GDL, care reprezintă aproximativ 20.000 de mecanici de locomotivă, cere creşterea salariilor cu 5%, reducerea programului săptămânal de lucru cu două ore şi dreptul de a-i reprezenta pe alţi angajaţi feroviari. GDL acuză Deutsche Bahn că nu ia în serios discuţiile legate de salariile angajaţilor şi că amână deliberat un acord din cauza unui proiect de lege privind pachete salariale egale dezbătut acum în parlament. Uniunea sindicală feroviară EVG, mai mare decât GDL, ameninţă şi ea cu încetarea muncii dacă cerinţele ei nu sunt respectate.  Deutsche Bahn, care are 200.000 de angajaţi, a oferit o creştere salarială de 4,7% plus o plată extraordinară a 1.000 de euro, dar a refuzat ca GDL să-i reprezinte pe alţi angajaţi. Grevele de la începutul acestei luni au costat economia germană 755 milioane de euro.  În sectorul poştal, au reapărut acuzaţii că managerii au folosit intimidarea şi ameninţări cu desfacerea contractului de muncă pentru a-i convinge pe poştaşii în grevă să reînceapă lucrurul. Sigmar Gabriel, liderul partidului Social Democrat, membrul junior al coaliţiei de guvernare, l-a implorat pe directorul executive al Deutsche Post să menţină standardele de muncă.

Politica BNR are efecte negative asupra celor care economisesc în România. Dobânzile medii la depozitele la termen au scăzut la 1,6% pe an, în martie, cu un punct mai puţin faţă de anul anterior, potirivit datelor Băncii centrale. Băncile au transpus rapid de-a lungul timpului scăderile de dobândă, deşi nu s-au mişcat la fel de repede în cazul creditelor.

Pentru economisirile la trei luni, doar câteva bănci mai oferă rate de dobândă de 3%. Băncile mari nu remunerează cu mai mult de 2% economisirile, în condiţiile în care au lichidităţi suficiente, iar multe dintre ele încă îşi curăţă bilanţurile şi îşi reduc activele.

Dobânzile mici din piaţă pun probleme şi pentru fondurile de pensii, care trebuie să orienteze o parte a portofoliilor către active purtătoare de risc pentru a oferi randamente considerabile, în condiţiile în care sunt obligate de lege să ţină mare parte din plasamente în titluri de stat şi depozite bancare. Pe de altă parte, banii ieftini se vor vedea probabil în creşterea burselor, crede Glăvan. Tiparniţa de bani a marilor bănci centrale a dus la creşterea principalelor burse la niveluri record.

Atacurile cibernetice sunt una dintre principalele ameninţări pentru furnizările de energie la nivel global, potrivit unei declaraţii comune adoptate de miniştrii energiei din G7, în cadrul unei reuniuni la Hamburg, potrivit DPA.  Ameninţările cu atacuri cibernetice împotriva sistemelor de furnizare de energie sunt din ce în ce mai complexe şi provocatoare, au avertizat miniştrii în declaraţia comună. Miniştrii din G7 au convenit ca puterile industrializate să elaboreze o analiză de risc global, precum şi mijloace de a proteja infrastructura energetică globală de atacuri cibernetice.

Miniştrii energiei din G7 au discutat de asemenea cu privire la modalităţi de a diminua dependenţa continuă a Europei de exporturile de energie din Rusia. Discuţiile sunt premergătoare summitului G7 ce va avea loc luna viitoare la Elmau, în Germania. G7 este format din Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi SUA. (Sursa: Agerpres)