“Numărul solicitanţilor de azil ajunşi de la începutul anului în Germania a depăşit marţi oficial pragul de un milion de persoane, a anunţat un membru al guvernului landului Bavaria. Unii analişti estimează însă că acest prag a fost în realitate atins de mult timp şi numărul migranţilor extracomunitari sosiţi anul acesta pe teritoriul german este mult mai mare. Potrivit ministrului bavarez al Afacerilor Sociale, Emilia Mueller, numai în luna Noiembrie au fost înregistraţi oficial peste 200.000 de noi solicitanţi de azil. Înregistrarea migranţilor se face de obicei în Bavaria, întrucât acesta este primul land federal german unde ei pătrund după ce au trecut graniţa austriacă, de acolo fiind redistribuiţi către celelalte landuri. Totuşi, unii comentatori atrag atenţia că oficiile unde sunt înregistraţi migranţii sunt copleşite de numărul foarte mare de cereri de azil, astfel că pot să treacă şi mai multe săptămâni până când un migrant este introdus în baza de date, motiv pentru care ei consideră că acest prag fusese deja depăşit de ceva timp. Politica generoasă de azil promovată de guvernul cancelarului Angela Merkel a determinat migranţii proveniţi din ţările arabe, africane şi asiatice să se orienteze cu predilecţie către Germania. În acest timp, şefa guvernului de la Berlin se confruntă cu tot mai multe presiuni, în special din partea Uniunii Creştin-Sociale, ramura bavareză a Uniunii Creştin-Democrate CDU pe care o conduce, să ia măsuri pentru restricţionarea primirii migranţilor. Totuşi, într-o intervenţie recentă în faţa Bundestagului, Angela Merkel a menţionat că nu intenţionează să schimbe această politică, reafirmând totodată că doreşte să fie instituite la nivelul Uniunii Europene cote permanente de repartizare a refugiaţilor între statele membre”, mai scrie Bild.

BUCURESTI - Premierul desemnat Dacian Cioloş a anunţat, astăzi, echipa de miniştri, într-o conferință de presă, la Camera Deputaților.  Astfel, lista membrilor Guvernului propusă de Dacian Cioloş este:
     Vicepremier şi Ministrul Economiei: Costin Grigore Borc
     Vicepremier şi Ministrul Dezvoltării: Vasile Dâncu
     Ministrul Afacerilor Externe: Lazăr Comănescu
     Ministrul Afacerilor Interne: Petre Tobă
     Ministrul Agriculturii: Achim Irimescu
     Ministrul Apărării Naţionale: Mihnea Motoc
     Ministrul Culturii: Vlad Alexandrescu
     Ministrul Energiei: Victor Vlad Grigorescu
     Ministrul Educaţiei: Adrian Curaj
     Ministrul Finanţelor Publice: Anca Paliu Dragu
     Ministrul Fondurilor Europene: Aura Carmen Răducu
     Ministrul Justiţiei: Cristina Guseth
     Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: Cristiana Paşca Palmer
     Ministrul Muncii: Claudia Anca Moarcăş
     Ministrul pentru Societatea Informaţională: Marius Raul Bostan
     Ministrul Sănătăţii: Andrei Baciu
     Ministrul Tineretului și Sportului: Elisabeta Lipă
     Ministrul Transporturilor: Marian Costescu
     Ministrul pentru Dialog Social: Violeta Alexandru
     Şeful Cancelariei Primului Ministru: Ioan Dragoş Tudorache
     Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Preturindeni: Dan Stoenescu
     Ministrul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul şi Societatea Civilă: Cristian Ciprian Bucur. 

"Romania ocupa ultimul loc, sau aproape, in ceea ce priveste educatia, sanatatea, locuintele si serviciile sociale" in cadrul Uniunii Europene, a declarat Alston, raportor special al ONU pentru saracia extrema si drepturile omului, intr-o conferinta de presa sustinuta la Bucuresti. In conditiile in care "peste 40% din populatie se confrunta cu riscul saraciei si al excluziunii sociale", cheltuielile statului care vizeaza imbunatatirea situatiei sunt "extrem de scazute", a spus el. "Exista o statistica ce vorbeste de o puternica reducere a ratei saraciei in ultimii 10 - 15 ani (...) dar, potrivit Bancii Mondiale, nu este fiabila", a afirmat Alston. Potrivit acestuia, pe baza acestor cifre inselatoare, "un inalt oficial al ministerului de Finante a mers pana acolo incat sa spuna ca 'Romania are multe probleme dar, din fericire, saracia extrema nu este una dintre ele'".  Situatia este deosebit de dramatica pentru copii, in conditiile in care 34% sufera de "privatiuni materiale severe", si pentru romi, unde 90% dintre gospodarii traiesc in saracie si 84% nu au apa curenta si electricitate.   Aici, numerosi responsabili au "negat orice problema" si orice discriminare a romilor, iar unul dintre ei a evocat "oameni care nu vor sa munceasca".   Potrivit lui Alston, Romania a adoptat o strategie nationala care vizeaza integrarea acestei comunitati, dar "lipseste vointa politica de aplicare" a sa, in conditiile in care guvernul nu alocat fonduri pentru punerea ei in practica.   "Raspunsul nu este ca acesti oameni vor sa ramana saraci ci ca guvernul nu vrea sa joace rolul care ii revine pentru a-i scoate din saracie", a subliniat el.  Evocand incendiul din clubul Colectiv, raportorul a estimat ca aceasta drama pune in lumina "negarea, coruptia, serviciile guvernamentale inadecvate si un refuz de asumare a responsabilitatilor".

Urmatoarea criza financiara este aproape, sosirea ei este doar o problema de timp, dar inca nu s-au rezolvat problemele din sistemul global ce au iesit brutal la suprafata dupa ultima criza financiara, scrie The Guardian.   Acesta este mesajul ultimului raport de Stabilitate Financiara Globala realizat de Fondul Monetar International, document ce se vrea o trezire la realitate pentru ministrii de finante si bancherii centrali ce se reunesc in Peru, la Lima, pentru intalnirea anuala.  Politicile de stimulare monetara masiva au readus cresterea in economiile dezvoltate dupa recesiunea profunda ce a venit dupa criza declansat odata cu prabusirea Lehman Brothers in 2008. Dar ceea ce FMI numeste “transferul” catre o revenire mai sustenabila - fara propteaua costurilor ultra-ieftine de imprumut - nu a fost materializat pana acum.  Intre timp, banii ieftini creati pentru a salva economiile dezvoltate au inundat pietele emergente, umfland bule ale preturilor activelor, si incurajand companiile si guvernele sa profite de costurile neobisnuit de reduse ale imprumuturilor pentru a-si escalada nivelul de indatorare.  Bilanturile sunt intinse la maxim in multe banci si companii din economiile emergente. Aceste companii au devenit mult mai sensibile la un posibil stres financiar”, spune FMI.  In plus, esecul incercarii de a petici sistemul financiar international dupa ultima criza - prin asigurari ca bancile din pietele emergente detin destul capital si prin limitarea imprumuturilor cu profil de risc ridicat - inseamna ca un nou soc de tipul Lehman Brothers ar putea fi factorul declansator al unei noi panici globale.  “Socurile isi pot avea punctul de origine in economii avansate sau emergente si - combinate cu vulnerabilitati sistemice nerezolvate - pot duce la perturbari in pietele globale si la o secare brusca a lichiditatii din piete in multe sectoare”, spune FMI, avertizand ca unele piete par a fi "fragile".  Asa ca, in timp ce Rezerva Federala americana pregateste terenul pentru dobanzi pentru vremuri de pace financiara, dupa nivelurile de urgenta din ultimii sapte ani, pietele financiare se confrunta cu ceea ce FMI numeste “o ajustare fara precedent”.  Avertismentul Fondului Monetar International are ecou si in alte institutii. De exemplu, economistul-sef al Bancii Angliei, Andy Haldale, a argumentat ca lumea intra in ultimul episod al unei “crize in trei parti”.  Unctad, agentia Organizatiei Natiunilor Unite pentru comert si dezvoltare ar dori ca marile economii ale planetei sa accelereze cheltuielile publice pentru a contracara scaderea economiilor emergente. De asemenea, Bank for International Settlement considera ca ratele de dobanda au fost prea scazute pentru prea mult timp, incurajand prea multe asumari de riscuri in pietele financiare.   FMI nu a renuntat inca la speranta ca se va ajunge la ceea ce numeste o “normalizare de succes” si nominalizeaza o serie de conditii ce trebuie indeplinite pentru atingerea ei, de la o rebalansare reusita a cresterii economice din China la "asigurari impotriva lipsei de lichiditate" in pietele financiare.  Totusi, esecul decidentilor din intreaga lume de a tine sub control problemele sistemului financiar international in ultimii sapte ani, in ciuda precedentului Lehman Brothers si a ceea ce s-a intamplat dupa prabusirea acestuia, sugereaza ca orice masuri vor fi luate acum vor fi probabil prea putin si prea tarziu.

Cele mai mari patru bănci din Grecia, National Bank of Greece (NBG), Piraeus Bank, Eurobank Ergasias şi Alpha Bank, toate cu operaţiuni şi în ţara noastră, au nevoie de capital suplimentar de 14,4 miliarde euro, arată testele de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE), potrivit Bloomberg.  În România, Eurobank controlează Bancpost, National Bank of Greece deţine Banca Românească, iar Piraeus Bank şi Alpha Bank au operaţiuni sub brand propriu. O verificare a calităţii activelor a arătat necesitatea unei ajustări a valorii cu 9,2 miliarde de euro la cele patru instituţii de credit, se arată într-un comunicat publicat astăzi de BCE. În cadrul testelor de stres, deficitul de capital al băncilor s-a situat la 14,4 miliarde de euro într-o simulare de criză şi la 4,4 miliarde de euro în scenariul de baza, transmite Mediafax.  Cele patru bănci vor trebui să transmită BCE planuri de recapitalizare până pe 6 noiembrie.  Guvernul de la Atena şi creditorii europeni au încheiat în această vară un nou acord pentru susţinerea financiară a statului elen, după mai multe luni de divergenţe, care au adus Grecia aproape de ieşirea din zona euro. Recapitalizarea băncilor este văzută ca un prim pas în revitalizarea economiei ţării, lovită dur de recesiune şi măsurile de control al capitalului.  Instituţiile de credit vor cere acţionarilor şi investitorilor care deţin obligaţiuni ale băncilor să acopere necesarul de capital, înainte de a apela la fonduri de până la 25 de miliarde de euro puse la dispoziţie de către stat, potrivit unui plan pentru recapitalizarea sistemului bancar programat să fie votat sâmbătă de parlamentul elen. De asemenea, băncile vor putea cere posesorilor de acţiuni obişnuite sau preferenţiale, precum şi investitorilor care deţin alte instrumente financiare, să accepte pierderi în cadrul procesului de recapitalizare, înainte de a putea apela la sprijinul statului, potrivit proiectului de lege aflat în discuţie în parlamentul elen.  Statul elen va obţine banii necesari recapitalizării sistemului bancar prin împrumuturi de la ţările zonei euro, în cadrul programului de ajutor financiar. 

Majorarea salariilor angajaţilor Finanţelor, ANAF, Direcţiei Generale Administrare Mari Contribuabili şi ANAP este justificată de "activităţile complexe" desfăşurate de aceste instituţii şi de necesitatea atingerii unei salarizări similare cu cea din Ministerul Fondurilor Europene, susţine MFP.  "Activităţile complexe ale MFP, ANAF, Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, ANAP, precum şi imperativul asigurării unei stabilităţi a personalului specializat din cadrul acestora justifică acordarea unei majorări salariale prin acordarea unui număr de 25 de clase de salarizare succesive. Acordarea acestei majorări salariale este de natură să creeze o salarizare similară cu personalul din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, care are atribuţii în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile, dată fiind complexitatea similară a activităţilor desfăşurate şi care în prezent beneficiază de până la 25 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută, conform Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările şi completările ulterioare", arată Ministerul Finanţelor Publice.  În plus, o egalizare a salarizării între aceste instituţii publice este necesară, deoarece nu trebuie să existe o diferenţă între cele două categorii de bugete, naţional şi cel al Uniunii Europene, şi nici între activităţile aferente funcţiilor acestor instituţii publice, potrivit sursei citate.  "În corelaţie cu atribuţiile şi complexitatea lucrărilor de la nivelul MFP, ANAF, Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, ANAP şi, pe de o parte, şi riscurile care pot interveni în lipsa unei salarizări corespunzătoare a acestora, pe de altă parte, prin Ordonanţă de urgenţă nr. 47/ 2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 şi unele măsuri bugetare s-a instituit acordarea personalului din cadrul MFP, ANAF, Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili şi ANAP şi unei majorări salariale similare celei prevăzute la art. 2 alin.(1) din Legea nr.490/2004, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, personalul din aceste instituţii nu va beneficia de majorarea salarială de 25 de clase de salarizare succesive pe perioada în care intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 490/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Măsura propusă este de natură să conducă la evitarea riscului migrării personalului din cadrul acestora către instituţii cu un nivel de salarizare superior, la evitarea săvârşirii unor posibile fapte de corupţie şi la stabilirea unui echilibru între complexitatea muncii şi riscurile care derivă din realizarea prerogativelor acestora. Totodată, această măsură contribuie la realizarea unui serviciu public stabil, prin eliminarea pe cât posibil a riscului migrării personalului specializat din cadrul unor instituţii cheie ale administraţiei publice centrale către mediul privat, cu consecinţe pozitive asupra interesului cetăţeanului, a bugetului general consolidat şi a activităţii autorităţilor publice vizate de această măsură", susţin Finanţele.  Bogdan Hossu a susţinut iniţial că numărul beneficiarilor la mai mult de 60.000, incluzând  angajaţi din toate direcţiile din teritoriu ale ANAF şi din toate instituţiile deconcentrate din ţară.  El a precizat că derogarea Guvernului, inclusă în actul publicat în Monitorul Oficial, nu a fost prevăzută în proiectul rectificării şi nu a fost prezentată nici partenerilor sociali.

Relaţiile Est-Vest au scăzut la cel mai jos nivel de după războiul rece după ce Rusia a "anexat" ( de fapt prin referendum cetatenii crimeeii au cerut sa treaca la rusi in proportie de 80%)  Crimeea, teritoriu al Ucrainei care nu este membră NATO, dar împarte o frontieră cu mai mulţi vecini. Alianţa a criticat susţinerea rusă a separatiştilor din estul Ucrainei şi intensificarea exerciţiilor militare ruse în regiune, incursiunile provocatoare ale avioanelor ruse de vânătoare în spaţiul aerian şi ameninţările contra NATO că Rusia va utiliza arme nucleare. Chiar dacă planul va fi aprobat, NATO dispune de o mică forţă pe flancul estic pentru a opri o invazie, dar responsabilii Alianţei cred că ar fi suficient pentru a demonstra că aliaţii occidentali rămân ataşaţi angajamentelor de apărare reciprocă. Moscova a declarat de mai multe ori că NATO este considerată o ameninţare la securitatea Rusiei, iar preşedintele Vladimir Putin a demonstrat că nu are apetit pentru invazii directe, preferând să folosească forţele secrete pentru a provoca instabilitatea în ţările vecine care îl deranjează, cum este Ucraina. Într-un astfel de scenariu, o mică forţă ar putea reprezenta un meterez sau o alertă precoce contra tentativelor de subminare a guvernelor aliate. Pentru a evita accidente sau erori de calcul de partea lui Putin, care ar putea declanşa accidental un conflict mai larg, experţii NATO susţin că ar trebui avute în vedere alte eforturi de disuasiune. Anul trecut, Alianţa a aprobat „un plan de acţiune de pregătire“ vizând asigurarea membrilor săi din Est că NATO va veni în apărarea lor în cazul unui conflict cu Rusia. Inclusiv crearea unei forţe de reacţie rapidă şi mici posturi de comandament în şase ţări din Est. Potrivit responsabililor NATO,  noile planuri sunt în stadii precoce şi nimic nu a fost prezentat la Consiliul Atlanticului de Nord. Reprezentanţii americani au declarat că sunt pregătiţi să pună sub comandament NATO cei 150 de militari americani aflaţi în prezent în fiecare stat baltic şi în Polonia şi sunt deschişi pentru rotaţia trupelor suplimentare ale SUA.  Înalţi responsabili de la Washington subliniază că, în contextul exerciţiilor militare intensificate ale Rusiei în regiune, creşterea prezenţei NATO ar putea demonstra preşedintelui Putin că Alianţa este coerentă şi SUA rămân angajate. Nu se ştie însă dacă Germania va aproba noul plan al NATO.

Departamentul de Justitie din Statele Unite investigheaza daca cea mai mare banca din Germania a efectuat corect tranzactii de pana la 6 miliarde de dolari, care ar fi putut sa mascheze iesiri de fonduri din Rusia, au spus sursele. Deutsche Bank face propriile verificari ale tranzactiilor respective, analizand conturi legate de circa 12 entitati pentru care a efectuat asa-numite tranzactii in oglinda intre Moscova si Londra, au aratat sursele. In mai multe cazuri, activele din aceste conturi ar fi apartinut unor asociati ai lui Putin, intre care o ruda mai indepartata a presedintelui rus si doi prieteni vechi, Arkadi si Boris Rotenberg, care s-au imbogatit prin contracte cu companii de stat si care sunt pe lista sanctiunilor SUA.  Nu exista informatii ca cei doi Rotenberg sau alte persoane cu legaturi cu aceste conturi ar fi investigati. Tranzactiile de acest tip sunt legale. Ce vor sa stie procurorii americani este daca banca a incalcat legislatia bancara din SUA, inclusiv cea referitoare la spalarea de bani.  Un reprezentant al fratilor Rotenberg a negat orice implicare a acestora in tranzactiile respective. Un purtator de cuvant al Kremlinului a refuzat sa comenteze ceea ce a numit "acuzatii fara substanta".  In ultimele luni, pe fondul incetinirii activitatilor in Rusia, Deutsche Bank a redus numarul de angajati si a inchis divizia de tranzactii cu instrumente financiare din aceasta tara.  Banca germana este vizata deja in trei anchete penale in Statele Unite si anticipeaza costuri de ordinul miliardelor de dolari, partial din cauza costurilor litigiilor.  Suspiciunile ca apropiati ai lui Putin au incercat sa scoata bani din Rusia intra in contradictie cu apelurile frecvente ale presedintelui ca rusii sa investeasca in propria tara.  Un oficial rus de rang inalt a confirmat ca Putin stie despre investigatia de la Deutsche Bank si acuzatiile legate de implicarea fratilor Rotenberg. Oficiali rusi sunt ingrijorati ca acest caz ar putea declansa o controversa similara cu cea legata de conturi rusesti la Bank of New York, izbucnita in urma cu 15 ani. Banca respectiva a admis ca nu a informat despre miliardele de dolari care au intrat in conturile sale din Rusia, evitand plata taxelor in tara respectiva.  Fratii Rotenberg sunt printre cei mai bogati oameni de afaceri din Rusia si se afla de anul trecut pe lista persoanelor supuse sanctiunilor SUA, impuse in contextul crizei din Ucraina. Cei doi si-au construit averile in timpul mandatelor de 15 ani ale lui Putin, in parte prin contracte cu grupul Gazprom si alte companii de stat. La sfarsitul lui 2014, averile celor doi se ridicau la peste 3 miliarde de dolari fiecare, potrivit datelor Bloomberg.  Nu exista informatii ca Deutsche Bank ar fi administrat active ale fratilor Rotenberg sau alte altor persoane dupa ce acestia au fost sanctionati de SUA, a spus o persoana apropiata investigatiei.  In octombrie 2014, banca centrala a Rusiei a abordat Deutsche Bank, pentru a-i solicita sa investigheze activitatilor anumitor clienti. Deutsche Bank a anuntat ca in acest caz a luat masuri disciplinare impotriva unor angajati.

Toti politistii federali au fost plasati in stare de alerta, scrie Der Spiegel pe site-ul sau si "toti politistii disponibili vor fi trimisi in landul Bavaria pentru a inchide frontierele". Comisia Europeană a apreciat că Germania pare să fie acoperită din punct de vedere legal în ceea ce privește reintroducerea controalelor la frontiere, în special la frontiera sa cu Austria, adăugând că decizia Berlinului arată că este nevoie ca statele Uniunii Europene să fie de acord cu o abordare comună a problemei refugiaților, transmite duminică Agerpres...Fara discutie ca putem vorbi de un mare grad de inconstienta al d-nei Merkel, care dupa ce reusise sa faca o brambureala totala in Europa prin formarea acestei UE extinsa [alt URSS}, s-a apucat sa faca o invitatie explicita exodului islamic prin declaratiile sale ca musulmanii sunt bine veniti in Germania si ca Germania poate sa primeasca 800 000 de migranti musulmani.  Se pare ca aceasta femeie este incapabila sa gandeasca la consecintele unei islamizari atat de ample a Germaniei si a Europei. Nu s-a gandit nici la rata natalitatii in randul cetatenilor musulmani, care va crea in 3-4 generetii o Germanie majoritar musulmana, cu problemele si repercusiunile acestei religii asupra stabilitatii politice si valorilor culturale europene...Ceea ce face acum Europa acceptand acest exod masiv, va duce inevitabil la conflicte. Musulmanii nu sunt nici usor de integrat, nici de asimilat. Nu era mai simplu sa nu se fi amestecat SUA+acolitii in conflictele armate cu statele musulmane?...Aceasta Merkel este un Iliescu 2: aceasi tehnica de manipulare si cu orice pret puterea ,dispretuind cetateanul german , nu are nici doctrina ci se muleaza dupa cerere schimband cu 180 grade orice decizie, emotional ,vasal si oportunist. Este cea mai periculoasa dictatura ce se instaleaza incet dar sigur in aceasta nedemocratica si birocratica UE in speta Germania A anulat orice opozitie de centru-dreapta ...numele CDU este doar fatada si este o reprezentanta a lobismului si asa zis europeism centralist netransparent si nedemocratic la Brüssel ,a format un bloc de partide ca si un FSN!!Scopul este deznationalizarea tuturor tariilor din UE..distrugerea sistemelor actuale sociale ,pensii,sanatate,dezechilibree financiare( dobanziile) ..construite in 60 ani si bazate pe participatie -recompensatie-nationale( circuit inchis al unei tari) .In 10 ani toata UE va fi la fel de saraca si multiculti,incontrolabila fara raspundere directa a clasei politice marioneta.

Tinba Trojan (cunoscut şi ca TinyBanker sau Zusy) a fost descoperit la mijlocul anului 2012. Programul a fost numit Tiny (mic) din cauza dimensiunii reduse a fişierului, de numai 20 KB, care include configuraţia şi kit-ul de webinjections.  Programul malware a funcţionat iniţial ca un troian bancar clasic, care viza obţinerea datelor de identificare (nume de utilizator şi parola) ale clienţilor băncilor.  Deşi la început a fost folosit exclusiv de cei care l-au creat şi gruparea din care făceau parte, codul sursă a fost obţinut şi de alte persoane la mijlocul anului 2014, iar proiectul a început să evolueze în direcţii diferite. Astfel au apărut variantele Tinba v2 şi Tinba v3. Fiecare este un troian independent, dezvoltat şi actualizat de persoane diferite.  Cea mai recentă variantă a Tinba este a patra, însă dintre toate Tinba v3 pare să fie cea mai activă şi posibil cea mai viabilă din punct de vedere comercial.  Versiunea care vizează băncile din România în prezent este legată de Tinba v3. Chiar de la prima lansare, această variantă a arătat că programatorul a muncit destul de mult la noi funcţii pentru a îmbunătăţi tehnicile programului de a evita sistemele de securitate şi de a contacta gruparea care l-a lansat.  În ce priveşte proliferarea malware în acest an, potrivit datelor IBM Security, Tinba se află pe poziţia a şasea.  Tinba v3 atacă online clienţi ai băncilor în toată Europa, dar mai ales în Polonia, Italia, Germania şi Olanda. Aceasta este, conform datelor IBM Security X-Force, prima situaţie în care o variantă a acestui program a fost descoperită atacând în România.

"Ţinând cont de campaniile Tinba v3 cunoscute de IBM Security, ne aşteptăm să vedem mai multe atacuri Tinba în România în perioada următoare. România ar putea să înceapă abia acum să se confrunte cu Tinba, dar are deja probleme cu variante ale Dridex, Dyre, Neverquest şi Zeus v2. Datele IBM Security arată că de la începutul anului cel mai activ troian în România este Dridex, însă această situaţie s-ar putea schimba dacă activitatea Tinba se accelerează", notează expertul IBM.

Potrivit IBM, 81% din atacurile înregistrate în acest an asupra băncilor din România au venit din partea unor variante Dridex, de 18% a fost responsabil programul Dyre, urmat de Neverquest şi Zeus v2, cu aproximativ 1% fiecare.  Având în vedere că Tinba v3 este proiectat să strângă cantităţi mari de informaţii personale precum şi coduri de autentificare în timpul sesiunilor de utilizare a serviciilor bancare prin internet, IBM Security recomandă băncilor să-şi atenţioneze clienţii despre această ameninţare şi să actualizeze secţiunile site-urilor de informare în privinţa securităţii utilizării online a serviciilor bancare. Totodată, băncile din România ar trebui să ceară clienţilor să raporteze email-urile suspecte. Instituţiile financiare ar trebui, de asemenea, să lucreze îndeaproape cu furnizorul de servicii antifraudă pentru a reduce riscuriel cât mai mult posibil.

Am mobilizat sute de ofițeri”, a declarat un oficialul german. Berlinul a anunțat că a reimpus controalele la frontiere, în special cele cu Austria, în urma afluxului-record de imigranți.  Pe de altă parte, un număr-record de 5.809 de migranţi au intrat duminică în Ungaria, a anunţat poliţia, cu doar două zile înainte de intrarea în vigoare marţi, 15 septembrie, a deciziei autorităţilor de la Budapesta de a închide ermetic frontiera Ungariei cu Serbia.  Această cifră bate recordul de 4.330 de sosiri înregistrate sâmbătă, a precizat poliţia.  Conform noii legislaţii adoptate de Ungaria, începând de marţi trecerea peste gardul de sârmă ghimpată ridicat la frontiera cu Serbia, va fi pedepsită cu închisoarea.  Potrivit site-ului ungar Index.hu, Serbia va încerca să forţeze luni intrarea în Ungaria a unui număr variind între 25.000 şi 30.000 de imigranţi, înainte de intrarea în vigoare a noii legi. Site-ul, care citează surse oficiale ungare, afirmă că Serbia va furniza un număr mare de autobuze migranţilor, care intră pe teritoriul său din Macedonia, venind din Grecia, pentru a le permite să ajungă în Ungaria.  Odată ajunşi în Ungaria, migranţii vor încerca să-şi continue călătoria spre Europa Occidentală, în special spre Germania şi Suedia, traversând Austria, aşa cum au făcut zeci de mii de persoane în ultimele săptămâni.  Însă Berlinul a anunţat duminică reintroducerea temporară a controalelor la frontieră pentru a face faţă afluxului de refugiaţi şi toate trenurile dintre Austria şi Germania au fost suspendate, lăsând mii de migranţi blocaţi pe teritoriul austriac. Între timp, circulaţia feroviară între Austria şi Germania a fost reluată, dar autorităţile germane au cerut călătorilor să se aştepte la un timp îndelungat în frontier, din cauza controlului paşapoartelor.  Ungaria, care intenţionează să-şi închidă ermetic frontiera cu Serbia în faţa imigraţiei clandestine, a ridicat un gard de sârmă ghimpată, cu o lungime de 175 de km la frontiera cu această ţară şi va autoriza o utilizare sporită a armatei în zonă începând de marţi.

De când a sosit la guvernare, Executivul lui Ponta anunţă creşteri economice continue şi record la nivelul UE. România se pregăteşte de un val de imigranţi din Europa Occidentală şi de peste Ocean. De atâta creştere economică americanii şi germanii au început să îşi pregătească bagajele pentru a pleca în noul El Dorado al planetei, România. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, un dinozaur iluzionist al finanţelor României de 15 ani, afirma recent că această creştere este nu doar robustă, ci şi sustenabilă. Pentru a clarifica, nu e vorba de echilibrul dintre creşterea economică şi mediu, de creşterea eonomică fără epuizarea resurselor disponibile şi cu grijă faţă de mediu, ci de conceptul de dezvoltare durabilă. Aşadar, creştere economică redcord în UE, robustă şi durabilă. Toate bune şi frumoase, dar de ce boul de contribuabil nu simte această creştere?! De ce nu avem investiţii, sute de kilometri de autostradă, alocări sporite la Sănătate, reduceri de taxe şi impozite, putere de cumpărare mai mare, salarii mai mari, consum sporit, locuri de muncă cu duiumul?! Suntem minţiţi în faţă sau boul de contribuabil e un nesimţit şi nu simte ceea ce Ponta şi Isărescu proslăvesc?!

Răspunsul e că realitatea bate hârtia. Realitatea e că nu avem investiţii, nu avem sute de km de autostrăzi, nu avem reduceri de taxe, ci din contră, nu avem bani pentru spitale şi şcoli, nu avem explozie a segmentului de IMM, aşa că nu avem nici locuri de muncă, nici salarii mai bune şi deci nici consum sporit. Asta e realitatea. Pe hârtie lucrurile stau cum ne amăgesc Ponta şi veşnicul slujitor al guvernelor postdecembriste, Isărescu. Componenta esenţială a unui buget e capitolul Venituri. În funcţie de acest aspect prioritizezi apoi capitolul Cheltuieli, cu o atenţie sporită la Investiţii. Dacă Veniturile sunt făcute din pix, haosul e la el acasă. Iar Guvernul Ponta îşi creează bugetele pe hârtie, nu din încasări realizate, nici măcar din încasări prognozate, ci din încasări fictive. ANAF şi alte instituţii de Control şi abilitate în a lua măsuri pecuniare-financiare întocmesc o puzderie de procese-verbale de amenzi şi, mai ales, Decizii de Impunere. Zeci de milioane la firmele mici, sute de milioane la cele mijlocii, zeci de milioane la PFA-uri. CAS şi CASS calculat din burtă. Un talmeş balmeş de bani scriptici, care se raportează şi sunt cuprinşi apoi la capitolul Venituri. Numai că toate aceste acte sunt apoi contestate în Instanţă, care, cu capul pe umeri, le declară nule. Aşa că banii calculaţi la Venituri din aceste resurse NU EXISTĂ, deşi ei au fost cuprinşi în buget. Mai departe, la Cheltuieli, banii fictivi de mai sus sunt împărţiţi la ministere pentru a face Investiţii şi a fi alocaţi la cheltuieli funcţionale. Pe hârtie avem creştere economică. În realitate, jale! Baza piramidei, cea care cheltuie efectiv banii, e afectată imens, pentru că nu are ce cheltui deşi i s-au făcut alocări. Nu are cum demara Investiţii, pentru că nu are bani să plătească lucrări. Deşi i s-au alocat bani. Scriptici! În Sănătate e durere, autostrăzile sunt doar colorate pe Master Planul ministrului Rus, iar ISU nu are o nenorocită de pernă gonflabilă să salveze o viaţă omenească.

Veţi spune că nu e aşa, pentru că s-ar crea un blocaj imens la nivel naţional. Ei bine, nu se creează, pentru că ministerele nu sunt lăsate să moară. Ci doar să funcţioneze pe ralanti sau la nivel de avarie. Iar banii necesari, care astupă golul lăsat de banii scriptici, vin din… împrumuturi externe şi de pe piaţa interbancară. Nici nu e nevoie să ne credeţi pe noi, ci credeţi-i pe specialiştii care au întocmit Raportul de Audit de Performanţă al Curţii de Conturi privind „Evaluarea managementului datoriei publice în perioada 2012-2014”: “Apreciem că politica de contractare a împrumuturilor de stat trebuie să fie orientată către efectuarea de cheltuieli productive, şi anume realizarea de investiţii în resurse umane, în infrastructură, în cercetare, investiţii în tehnologie şi tehnică avansată şi alte activităţi benefice pe termen lung, care pot să asigure în viitor atât rambursarea obligaţiunilor emise şi plata dobânzilor aferente, cât şi dezvoltarea economiei în ansamblu”, anunţă Curtea de Conturi. Unde mai e creşterea economică proslăvită de Ponta şi Isărescu?! Tot Curtea de Conturi afirmă că, în numai doi ani, datoria publică a României a manifestat o tendinţă de creştere continuă: nivelul înregistrat la 31 decembrie 2012 era de 54,38 miliarde euro, iar la finele anului 2014 a ajuns la 65,94 miliarde euro. Adică guvernele Ponta au încălţat România cu 11 miliarde de euro datorie, plus faţă de ceea ce era deja împrumutat. Coroborând cele două idei de mai sus, ne întrebăm unde sunt aceste 11 miliarde euro?! În autostrăzi?! În alte investiţii?! Sublime, dar lipsesc cu desăvârşire! Iar varianta că banii sunt în plata dobânzilor pe sumele împrumutate nu stă în picioare, refinanţarea datoriei publice reprezentând doar 0,1% din PIB! Aşa că unde sunt aceşti bani?! În finanţarea cheltuielilor administrative ale ministerelor, cheltuieli care ar fi trebuit să fie efectuate din banii de la Venituri, încasările de pe hârtie rezultate din puzderia de decizii de Impunere, anulate însă de Instanţe! Şi, normal, pentru Investiţii, pentru Dezvoltare, nu mai rămân bani reali!

În aceste condiţii, normal că Executivul Ponta îşi permite amnistie fiscală la “drepturile de autor”. Banii prognozaţi a figura la Venituri din acest capitol se pot da uitării, pentru că oricum ei nu ar fi apărut acolo, întrucât Instanţa ar fi anulat deciziile de Impunere! Iar la Buget, la Venituri, +5 adunat cu -5 dă oricum zero, banii fizici de cheltuială urmând să vină din împrumuturi!

Extrem de interesant este că deşi guvernatorul BNR îi ţine isonul premierului, cuantumul datoriei României în PIB a ajuns la 44,1% în 2014, cu peste 4% mai mult decât pragul considerat sigur şi recomandat de către însăşi Banca Naţională a României!

În aceste condiţii, cu economia noastră în creştere durabilă şi robustă, până una alta, datoria pe locuitor a crescut de la 2.705 euro la 3.313 euro! Atât de robustă şi durabilă ne-a fost creşterea economică că a fost nevoie să mai adăugăm o datorie de 600 euro per cap de locuitor! (sursa cotidianul)

"EUROPA - Frumoasa Adormita si trezita", DE ABERATIILE UNUI CORUPT

"Perspectivele economice pentru zona euro sunt in prezent mai bune decat au fost vreodata in cursul ultimilor sapte lungi ani (...) dar o relansare ciclica nu rezolva de una singura toate problemele Europei", fie ca e vorba de datorii sau de somajul in continuare prea ridicat, a afirmat Draghi, cu ocazia unui forum organizat de BCE la Sintra, in Portugalia. Acesta a cerut guvernelor europene sa profite de aceasta conjunctura pentru a se angaja la reforme structurale.
"O relansare ciclica reuseste sa furnizeze conditii aproape perfecte pentru ca guvernele sa se lanseze de o maniera sistematica in reforme structurale care vor ancora revenirea la crestere", a adaugat Draghi. Presedintele BCE a subliniat ca, daca relansarea se contureaza, pentru moment "potentialul crestere este anticipat sa ramana sub rata de crestere dinaintea crizei", de unde si necesitatea urgenta a reformelor.  Pentru al doilea an, BCE a invitat bancile centrale lumea intreaga si economisti sa dezbata un subiect timp de trei zile, la Sintra, la 25 kilometri de Lisabona. Tema acestei editii este "inflatie si somaj in Europa".  Daca inflatia este evident prima misiune a BCE, reducerea somajului nu intra in mandatul institutiei monetare de la Frankfurt, spre deosebire de omologii americani de la Fed.  Aceasta nu l-a impiedicat pe Mario Draghi sa aprecieze ca "in calitate de gardian al monedei" are "un interes legitim" sa ceara aplicarea de masuri structurale, in special pe piata muncii, ceea ce ar permite intarirea relansarii si rezistenta zonei euro la socuri.  Departe de a aduce "castiguri marginale", "reformele structurale pot degaja in prezent potentialul neexploatat al unor importante castiguri de productivitate, locuri de munca si bunastare si (...) acestea vor juca un rol crucial pentru a se asigura ca actuala relansare ciclica se intareste", a explicat presedintele BCE.

Abia a încetat greva aviatorilor de la Lufthansa că mecanicii de locomotivă de la Deutsche Bahn au blocat transportul în întreaga Germanie. Ieri, milioane de navetişti nu au mai putut ajunge la locul de muncă la timp din cauza unui mic sindicat.deosebit de puternic în est. Germania este lovită de un val fără precedent de greve şi proteste ale angajaţilor, cu toate că la începutul anului guvernul a introdus pentru prima dată în istoria ţării un salariu minim pe economie, iar rata şomajului este la cel mai scăzut nivel din istorie. În stradă au ieşit pentru condiţii mai bune de muncă şi salarii mai mari până şi îngrijitoarele de la grădiniţe. Cu proteste ameninţă şi poştaşii. Se vorbeşte deja de o criză sindicală în Germania.  Disputele companiilor şi guvernului cu sindicale sunt însă doar câţiva din curenţii potrivnici care frânează locomotiva economică a Europei şi cea mai mare destinaţie pentru exporturile României. Criza grecească i-a deprimat pe investitori şi pe oamenii de afaceri, euro nu mai susţine creşterea exporturilor, iar băncile landurilor, lovite de o lipsă cronică de profitabilitate, sunt considerate companii zombi.    Zilele de grevă din anul acesta ale salariaţilor germani sunt deja de două ori mai multe decât în tot anul trecut, ceea ce împinge Germania spre un nou record al acţiunilor sindicale, scrie Deutsche Welle. Din ianuarie până la mijlocul lunii mai au fost 350.000 de zile de grevă. Ieri, din cauza extinderii grevei uniunii sindicale GDL la trenurile de călători, două din trei curse feroviare pe distanţă lungă au fost anulate. Trenurile de marfă au fost oprite marţi. Greva este a noua din zece lui care paralizează Deutsche Bahn, operatorul feroviar alintat de guvernul de la Berlin, poate costa Germania până la 100 de milioane de euro pe zi şi afectează imaginea ţării de centru industrial şi logistic.  Amploarea acţiunii sindicale i-a alarmat pe politicieni, pe oamenii de afaceri şi alte sindicate, care cred că angajaţii feroviari au.mers prea departe. De transportul pe cale ferată depind industrii precum cea auto şi a oţelului.   GDL, care reprezintă aproximativ 20.000 de mecanici de locomotivă, cere creşterea salariilor cu 5%, reducerea programului săptămânal de lucru cu două ore şi dreptul de a-i reprezenta pe alţi angajaţi feroviari. GDL acuză Deutsche Bahn că nu ia în serios discuţiile legate de salariile angajaţilor şi că amână deliberat un acord din cauza unui proiect de lege privind pachete salariale egale dezbătut acum în parlament. Uniunea sindicală feroviară EVG, mai mare decât GDL, ameninţă şi ea cu încetarea muncii dacă cerinţele ei nu sunt respectate.  Deutsche Bahn, care are 200.000 de angajaţi, a oferit o creştere salarială de 4,7% plus o plată extraordinară a 1.000 de euro, dar a refuzat ca GDL să-i reprezinte pe alţi angajaţi. Grevele de la începutul acestei luni au costat economia germană 755 milioane de euro.  În sectorul poştal, au reapărut acuzaţii că managerii au folosit intimidarea şi ameninţări cu desfacerea contractului de muncă pentru a-i convinge pe poştaşii în grevă să reînceapă lucrurul. Sigmar Gabriel, liderul partidului Social Democrat, membrul junior al coaliţiei de guvernare, l-a implorat pe directorul executive al Deutsche Post să menţină standardele de muncă.

Politica BNR are efecte negative asupra celor care economisesc în România. Dobânzile medii la depozitele la termen au scăzut la 1,6% pe an, în martie, cu un punct mai puţin faţă de anul anterior, potirivit datelor Băncii centrale. Băncile au transpus rapid de-a lungul timpului scăderile de dobândă, deşi nu s-au mişcat la fel de repede în cazul creditelor.

Pentru economisirile la trei luni, doar câteva bănci mai oferă rate de dobândă de 3%. Băncile mari nu remunerează cu mai mult de 2% economisirile, în condiţiile în care au lichidităţi suficiente, iar multe dintre ele încă îşi curăţă bilanţurile şi îşi reduc activele.

Dobânzile mici din piaţă pun probleme şi pentru fondurile de pensii, care trebuie să orienteze o parte a portofoliilor către active purtătoare de risc pentru a oferi randamente considerabile, în condiţiile în care sunt obligate de lege să ţină mare parte din plasamente în titluri de stat şi depozite bancare. Pe de altă parte, banii ieftini se vor vedea probabil în creşterea burselor, crede Glăvan. Tiparniţa de bani a marilor bănci centrale a dus la creşterea principalelor burse la niveluri record.

Atacurile cibernetice sunt una dintre principalele ameninţări pentru furnizările de energie la nivel global, potrivit unei declaraţii comune adoptate de miniştrii energiei din G7, în cadrul unei reuniuni la Hamburg, potrivit DPA.  Ameninţările cu atacuri cibernetice împotriva sistemelor de furnizare de energie sunt din ce în ce mai complexe şi provocatoare, au avertizat miniştrii în declaraţia comună. Miniştrii din G7 au convenit ca puterile industrializate să elaboreze o analiză de risc global, precum şi mijloace de a proteja infrastructura energetică globală de atacuri cibernetice.

Miniştrii energiei din G7 au discutat de asemenea cu privire la modalităţi de a diminua dependenţa continuă a Europei de exporturile de energie din Rusia. Discuţiile sunt premergătoare summitului G7 ce va avea loc luna viitoare la Elmau, în Germania. G7 este format din Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi SUA. (Sursa: Agerpres)

Temerile privind ieşirea Greciei din zona euro şi a intrării ţării în incapacitate de plată au determinat la sfârşitul lui 2009 transferarea unor mari sume de bani peste hotare, proces care a durat până în iunie 2012, când a început restabilirea încrederii în Grecia.

Din cele 115 miliarde de euro, aproximativ 50 miliarde de euro au revenit în sistemul bancar elen, arată studiul Băncii centrale, care indică că pierderea netă de capitală pentru bănci se ridică la 56,8 miliarde de euro.

În condiţiile în care suma necesară pentru acoperirea necesităţilor de finanţare ale persoanelor fizice şi juridice se ridică la 24,3 miliarde de euro, conform calculelor publicaţiei Kathimerini, aproximativ site-32,5 miliarde de euro au fost transferaţi peste hotare şi încă 19 miliarde de euro, aparţinând unor cetăţeni străini, au fost scoși din băncile elene în timpul perioadei de vârf a crizei datoriilor.

Banii din băncile elene au fost transferaţi în Marea Britanie 10-15 miliarde de euro, Germania  - opt miliarde de euro, Olanda 6-10 miliarde de euro şi Elveţia 2-4 miliarde de euro. Alte şapte miliarde de euro au fost transferate în Cipru, dar au rămas acolo doar 1,5 - 2 miliarde de euro, arată datele publicate de Banca Centrală a Greciei.

National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank Ergasias şi Alpha Bank, care împreună controlează aproximativ 90% din industria bancară grecească, au fost sprijinite de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional care, în cadrul programului de asistenţă financiară a Greciei, au pus deoparte 50 de miliarde de euro pentru curăţarea sectorului bancar elen.

Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece, acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank, fostă Mindbank.

More than a half-billion dollars (nearly 200 billion yen) of Japanese taxpayer money has been wasted in the struggle to contain and cleanup the ongoing Fukushima nuclear disaster, according to a government audit.  Japan’s Board of Audit reported that TEPCO, the company nominally in charge of the crippled facility, along with other construction and utility giants, had operated an insular and insufficiently transparent process that resulted in a lengthy list of massive expenditures on untested tactics and shoddy equipment.  The biggest ticket failure was apparently a $270 million water decontamination system from French nuclear behemoth Areva. Designed to remove radioactive cesium from water gushing from Fukushima Daiichi’s three destroyed reactors, the machine was never fully operational, functioned only three months, and processed only 77,000 tons of liquid — in total — a minute fraction of the 300,000 tons of contaminated water flowing from the site (and into the sea) each day.  An attempt to contain at least some of that water, a series of pipes and trenches filled with coolant that was to form an “ice wall,” turned out to be another of the cleanup’s dramatically costly and utterly ineffective schemes.  As detailed last summer, the freezing technique was borrowed from tunnel excavation, but had never been tried under such circumstances or on such a large scale. After a year of planning and months of construction, authorities couldn’t get even the small first stage of the project to freeze. Even after adding ten tons of ice and a ton of dry ice on top of the piped coolant every day, TEPCO could not get within 10 degrees (F) of the temperature needed to form a barrier.  By late 2014, 400 tons of ice and somewhere between $840,000 (audited waste) and $300 million (projected cost) later, TEPCO conceded failure.  Other attempts to contain the radioactive water have also come at immense cost. TEPCO spent $134 million on rubber-gasketed tanks that quickly began leaking into the surrounding ground and ocean. And $18 million was spent to build large underground pools that failed within weeks.  Another costly boondoggle detailed in the audit is the $150 million blown on desalination equipment that was supposed to purify the seawater poured over the overheating reactor cores. (All of Fukushima’s cooling systems failed during the 2011 earthquake and tsunami, resulting in reactor meltdowns, melt-throughs, hydrogen explosions and containment breaches.) One machine worked for just five days; the best of them survived only six weeks.  Fukushima’s disaster mitigation is four years into what is projected, by the very best estimates, to be a 30- to 40-year cleanup — and even then, there will be many long-term logistical, safety and health concerns. No serious models forecast the project can be accomplished with just $1.6 billion, but by that math, waste alone will outstrip the budget three- or four-times over before cleanup is “complete.”

Un incendiu puternic a izbucnit joi seara la centrala nucleară din localitatea Iujnoukrainsk, regiunea Nikolaev (sudul Ucrainei), a anunţat serviciul de presă al Direcţiei principale de pe lângă Serviciul de Stat pentru Situaţii de Urgenţă din Ucraina pentru regiunea Nikolaev. - Circa 16 echipaje de pompieri, cu un efectiv de 125 de persoane, şi mai multe autospeciale, au fost mobilizate la stingerea focului. Potrivit agenţiilor de presă ucrainenene, incendiul a putut fi stins peste o oră şi jumătate.

Oficiali ai centralei din Iujnoukrainsk susţin că în urma incendiului nu s-au produs scurgeri de substanţe radioactive.

Conform rezultatelor verificărilor efectuate în interiorul centralei şi în afara ei, parametrii de radioactivitate nu depăşesc nivelul normal, afirmă aceştia.  La faţa locului s-a deplasat o comisie de anchetă, care urmează să stabilească ansamblul cauzelor care au condus la izbucnirea incendiului.

Acesta nu este primul incident la o centrală nucleară din Ucraina. La 3 decembrie, premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a anunţat că un incident s-a produs la centrala nucleară din Zaporojie (sud-est, 500 km de România). Mai târziu, reprezentanţi ai Ministerului Energiei al Ucrainei au negat informaţiile potrivit cărora în urma incidentului ar fi avut loc scurgeri de materiale radioactive, dând asigurări că s-a oprit unul din reactoare, iar defecţiunea intervenită a fost una minoră, fără să reprezinte vreun pericol pentru sănătate şi mediu.AGERPRES