Comisia Europeană estimează că zona euro va înregistra o contracţie a Produsului Intern Brut de 0,4% în acest an şi un avans timid de 0,1% în 2013, potrivit noilor prognoze date miercuri publicităţii de executivul comunitar, transmite AFP, citată de Agerpres.

Comparativ, în luna mai a acestui an, Comisia Europeană estima că cele 17 state care au aderat la zona euro vor înregistra o contracţie a PIB de 0,3% în 2012 şi o creştere economică pozitivă de 1% în 2013.

În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, Bruxelles-ul mizează pe un recul al PIB de 0,3% în acest an, urmat de o creştere de 0,4% în 2013. Situaţia ar urma să se îmbunătăţească abia în 2014 când se estimează o creştere de 1,6%.
"Europa traversează o perioadă dificilă de reechilibrare macroeconomică care va mai dura o perioadă. Europa trebuie să continue să combine politicile bugetare sănătoase şi reformele structurale pentru a crea condiţiile care vor permite o creştere sustenabilă şi să reducă şomajul", a afirmat comisarul european pentru afaceri economice şi euro, Olli Rehn.

De asemenea, în cazul marilor economii din zona euro estimările Comisiei sunt mai pesimiste decât cele ale guvernelor din ţările respective.

Pentru Germania, cea mai mare economie europeană, Bruxellesul mizează pe o creştere de 0,8% în 2012, la fel cât estimează şi autorităţile de la Berlin, şi pe o creştere de 0,8% în 2013, faţă de o creştere de 1% prognozată de guvernul german.

În cazul Franţei, Comisia prognozează o creştere de 0,2% în acest an, urmată de o creştere de 0,4% în 2013 şi 1,2% în 2014, în timp ce guvernul de la Paris mizează pe o creştere de 0,3%, 0,8% şi 2,0%.

Comisia Europeană dă semne că nu mai are suficiente fonduri

Bugetul UE are trei surse principale de venit. Prima reprezintă 0,73% din venitul naţional brut al fiecărui stat membru, ceea ce reprezintă două treimi din bugetul UE. Se adaugă aşa-numitele resurse proprii tradiţionale, în special taxe vamale de import aplicate produselor provenind din afara UE, plus un procent din TVA armonizată percepută de fiecare ţară din UE. Criza economică ce domină Europa de câţiva ani a determinat state mari contributoare la bugetul Uniunii să facă presiuni pentru reducerea cotelor de participaţie ce le revin. .... surse guvernamentale ne-au declarat, recent, că „prin acţiunile pe care le întreprinde, Comisia Europeană lasă să se înţeleagă că nu mai are bani suficienţi pentru a finanţa toate programele pe care le derulează”. Potrivit acestora, cea mai grea situaţie se va înregistra în ţările membre UE, care au făcut parte din blocul socialist, pentru că aici se manifestă cele mai dure reacţii din partea autorităţilor de la Bruxelles.

In concluzie....Comisia Europeană dă semne că nu mai are suficiente fonduri ca să se achite de toate angajamentele luate şi caută soluţii pentru ca programele demarate să nu sufere de lipsa finanţării. România „a recepţionat” deja aceste semnale, trei programe operaţionale susţinute cu fonduri comunitare fiind presuspendate. Trebuie remarcat faptul că şi ţara noastră dă motive temeinice pentru astfel de decizii, prin neregulile făcute în derularea proiectelor. Comisarul european Dacian Cioloş a declarat că fondurile pentru agricultură nu sunt în nici un pericol.

Sfirsitul Democratiei Europene - un risc de proportii !!!

Presedintele Bancii Centrale Europene, Mario Draghi, se declara in favoarea ideii promovate de Germania care propune acceptarea interventiei Uniunii Europene in proiectele de buget national ale statelor membre, informeaza AFP. "Multe guverne nu au realizat inca faptul ca si-au pierdut suveranitatea nationala cu mult timp in urma. Pentru ca sunt extrem de indatorate, sunt acum dependente de vointa pietelor financiare", a mai spus Draghi.
"Sustin pe deplin" ideea propusa de ministrul german de finante, Wolfgang Schaeuble, a declarat Draghi intr-un interviu publicat duminica de saptamanalul german Der Spiegel.

"Sunt sigur ca, daca vrem sa restabilim increderea in Zona Euro, tarile trebuie sa transfere o parte din suveranitatea lor la nivel european. Guvernele au luat deja masuri care ar fi parut de neconceput cu un an in urma. Este un progres, dar nu este suficient", a precizat Draghi.

Potrivit presedintelui BCE, normele UE privind guvernanta economica trebuie sa fie, de asemenea, respectate cu strictete, lucru care nu s-a intamplat intotdeauna in trecut.

De la inceputul crizei datoriilor suverane din Zona Euro, in urma cu trei ani, Uniunea Europeana a luat masuri fara precedent, inclusiv realizarea unui tratat fiscal, instituirea unui fond de urgenta si pasi catre o uniune bancara.

La inceputul lunii octombrie, ministrul german de finante, Wolfgang Schauble, a sugerat ca atributiile comisarului european pentru Afaceri Economice si Monetare ar trebui extinse, propunand ca acesta sa poata respinge bugetele nationale, intorcandu-le in parlamentele respective, daca acestea nu corespund criteriilor europene de stabilitate financiara, relata la acea vreme agentia EFE.

Liderii europeni se intalnesc la Bruxelles, pe 13 si 14 decembrie, pentru a elabora noi norme pentru UE, pe baza unui raport redactat de Mario Draghi si de alti trei oficiali europeni. (sursa hot news)

Adoptarea monedei euro de catre Romania in 2015 este de domeniul SF, intrucat Romania nu are toate temele facute, cel mai probabil orizont de timp pentru intrarea in zona euro fiind urmatorii zece ani, a declarat miercuri Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank, citata de Mediafax...."Deocamdata nu cred ca e cazul sa ne gandim la un orizont de timp pentru aderarea Romaniei la moneda euro, avand in vedere ca avem inca foarte multe teme pe care trebuie sa le rezolvam. Daca ne uitam la tot ce se intampla la nivel european, ar trebui sa fie o lectie, ca n-ar trebui sa aderam atat timp cat nu suntem pregatiti si nici nu cred ca ni se va permite, astfel ca subiectul aderare in 2015 este ceva de genul SF", a declarat Hancila, intr-o conferinta de presa.Ea a aratat ca un orizont de timp mai realist ar fi aderarea in urmatorii zece ani, insa acest lucru depinde de calitatea politicilor fiscale si publice si de eficientizarea sectorului bugetar, pentru ca Romania sa recupereze decalajele fata de alte economii europene. Hancila a mentionat ca pana si avantajele gandite pentru Romania in scopul aderarii "au mai palit". "Motivatia principala erau stabilitatea de la nivelul zonei euro si costurile de finantare scazute, dar dupa cum vedem se face o diferentiere intre state si performanta lor economica. Daca noi nu reusim sa crestem in ochii investitorilor, vom plati costurile pe care le platim si azi", a spus Hancila. Ea a aratat, de asemenea, ca Romania va pierde avantajul cursului de schimb flexibil. La randul sau, Vlad Muscalu, economistul-sef al ING Bank, apreciaza ca Romania nu se va imprumuta la acelasi cost ca in prezent, ci la unul mai ridicat, enumerand la capitolul "minusuri" si pierderea politicii monetare. Economistul-sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru, considera ca obiectivul pentru adoptarea euro trebuie sa fie unul realist, nefiind cazul anului 2015. "Daca o casa este in flacari nu intri in ea. Dupa ce se stinge focul, mai evaluez daca imi place casa aceea sau nu. Evident ca in casa aia vreau sa intru, dar e o decizie pe termen lung. (...) Va trebui sa intru la momentul la care sunt pregatit, iar 2015 este poimaine", a spus Dumitru. Tinta indicativa privind trecerea la euro este 2015, strategia privind adoptarea monedei euro urmand sa fie definitivata dupa alegerile parlamentare din decembrie. Presedintele Traian Basescu a declarat in urma cu doua saptamani ca Romania nu are niciun motiv sa modifice tinta, anul 2015, si ca ramanerea in afara zonei euro ar fi "o drama", aratand ca este un tren pe care Romania risca sa nu-l mai prinda in viitor.(WSJ.ro)

Perspectiva germană a obţinut un ascendent şi legitimitati suplimentare

Președintele Comisiei Europene José Manuel Barroso a prezentat în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, starea Uniunii Europene, a cerut mai multă uniune politică, mai multe puteri pentru Bruxelles, a precizat că valorile democratice fundamentale ale UE precum statul de drept trebuie apărare cu orice preţ şi a anunţat perpsectiva modificării Tratatului UE până la alegerile europarlamentare din 2014.

Planul de integrare :

1. Uniunea bancară. Comisia a publicat deja un set de propuneri, pe care Barroso le-a calificat drept un „salt cuantic", de creare a unor mecanisme de supraveghere a băncilor europene la nivelul Băncii Centrale Europene. Toate băncile din zona euro ar urma să intre automat sub controlul BCE începând de la 1 ianuarie 2013, în vreme ce statele non-euro vor putea adera pe bază de voluntariat. Deşi propunerile Comisiei au fost primite cu scepticism de Marea Britanie, cu îngrijorare de celelalte state non-euro - România, Polonia, Suedia, Danemarca, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania şi Bulgaria - şi cu răceală de Germania, care le-a judecat ca fiind prea entuziaste, principiul supravegherii bancare nu va lipsi într-o formă sau alta din proiectul Europei Unite.

2. În ceea ce priveşte uniunea fiscală şi bugetară, aceasta va urma liniile trasate de Pactul Fiscal şi de constrângerile pe care le presupune în materie de politici bugetare şi de control al deficitelor care ar urma să fie plasate sub controlul Comisiei şi validate de Curtea Europeană de Justiţie.

3. Uniunea politică. După integrarea economică, monetară, fiscală şi bancară, următorul pas îl va constitui uniunea politică şi formarea federaţiei europene. În acest sens, institu-ţiile europene vor trebui transformate în vederea acoperirii actualului deficit de democraţie care le caracterizează prin înfiinţarea unor partide politice europene autentice (capabile să prezinte candidaţi în orice stat membru), care să înlocuiască actualele „uniuni de partide na-ţionale" şi care să poată prezenta candidaturi pentru funcţia de preşedinte al UE începând din 2014 şi prin creşterea rolului Parlamentului European. Această revoluţie politică a institu-ţiilor nu se va putea realiza însă decât pe baza unui nou tratat constituţional care să înlocuiască Tratatul de la Lisabona. Abia din acel moment se va putea vorbi de o federaţie de state europene capabilă să formuleze o politică economică coerentă, dar şi o politică externă relevantă pe scena interna-ţională. Propunerile Comisiei vin în întâmpinarea opiniilor exprimate de cancelarul german, Angela Merkel, care în august a cerut constituirea unei Convenţii Constituţionale pe modelul celei americane, care a redactat Constituţia SUA. De altfel, planul lui Barroso se pliază în proporţie covârşitoare peste viziunea germană asupra Europei unite, care presupune responsabilitate şi disciplină fiscală şi bugetară, reducerea diferenţelor de competitivitate şi de productivitate între nord şi sud şi o integrare politică prudentă care să nu şteargă diferenţele dintre naţiuni.

Perspectiva germană a obţinut un ascendent şi legitimitati suplimentare, când cei opt judecători ai Curţii Constitu-ţio-nale au declarat în acord cu legea fundamentală germană tratatul privind înfiinţarea Mecanismului de Stabilizare European (Fondul de Salvare), care va permite UE să aibă acces la suficiente fonduri pentru a injecta pe pieţele ţărilor aflate în dificultate precum Grecia, Irlanda sau Portugalia. Vestea a fost primită cu uşurare de liderii politici germani, de pieţele financiare, euro s-a apreciat pen-tru prima oară faţă de dolar şi chiar şi Barroso a exclamat din hemiciclul de la Strasbourg „Era şi timpul!". Cu toate acestea, Curtea de la Karlsruhe a limitat la 190 de miliarde de euro suma maximă la care guvernul federal poate recurge fără acceptul Bundestagului şi a lăsat în pronun-ţare caracterul constituţional al punerii Bundesbank sub controlul BCE, semn că Berlinul este precaut să nu transforme federa-ţia europeană într-un super-stat. Victoria proiectului german şter-ge, practic, din acest moment orice altă viziune alternativă.

Un paradis fiscal falimentar deţine preşedinţia UE Potrivit agenţiei de rating Moody's, deficitul celor două bănci cu cea mai mare expunere pe Grecia se ridică la 20% din PIB-ul ţării, ceea ce face aproape imposibilă finanţarea datoriei din resurse interne. Cipru este un paradis fiscal pentru miliardarii ruşi şi pentru traficanţii de orice fel din Israel, Turcia, Liban, Siria, Iran, teritoriile palestiniene sau securiştii din România, dar nici unii din aceşti „investitori" nu plătesc taxe şi impozite, şi, prin urmare, nu pot alimenta bugetul de stat şi contribui la plata datoriilor. Cipru este, în acest moment, un paradis fiscal falimentar şi, dacă există o metaforă mai bună pentru ceea ce se întâmplă în Europa, Cipru deţine, de la 1 iulie, preşedinţia Uniunii Europene. Un paradis fiscal falimentar pentru ruşi şi orientali conduce, în prezent, Europa.

Comuniştii - De parcă n-ar fi fost de-ajuns că este o ţară profund îndatorată, profund coruptă şi falimentară, Cipru mai are şi un preşedinte comunist. Demetris Christofias, preşedintele ţării (şi unul dintre cei trei preşedinţi participanţi la Consiliul European, ni se spune) este, de asemenea unul dintre liderii partidului comunist Akel şi are relaţii excepţional de strânse la Moscova. „Nu vă temeţi, n-o să aducem comunismul în Cipru, doar pentru că avem relaţii bune cu Rusia", a declarat Christofias vineri, într-o conferinţă de presă alături de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Faptele sunt însă greu de dezminţit.

În slujba Rusiei - Încă de la mijlocul anilor '70 era un adevăr acceptat de toate statele occidentale că dacă există o „coloană a cincea" sovietică şi, ulterior, rusească, în Europa, aceasta este Grecia. Mai târziu, o dată cu extinderea Uniunii Europene, Ciprul s-a înscris, la rândul său, drept unul dintre cei mai importanţi candidaţi. Aproape toţi oligarhii ruşi agreaţi sau nu de Vladimir Putin şi-au înregistrat companiile în Cipru şi derulează afaceri prin aceste companii care nu sunt altceva decât nişte căsuţe poştale. Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce îi priveşte pe oligarhii din celelalte ţări (foste) comuniste: Dan Voiculescu a condus firma „de comerţ exterior" a Securităţii, Crescent, din Cipru, iar după o ştire publicată săptămâna trecută, Sorin Ovidiu Vîntu ar fi redevenit acţionar majoritar al Realităţii TV tot printr-o firmă înregistrată în Cipru

Romania ar putea pierde anul viitor fonduri europene de pana la 10 miliarde de euro, daca se mentine ritmul actual de absorbtie, a avertizat, vineri, la Pitesti, Victor Bostinaru, europarlamentar din partea PSD. „Daca se mentin actualele tendinte de absorbtie, Romania se va confrunta in 2013 cu o pierdere de finantare europeana de 6 pana la 10 miliarde. Chiar daca pare imposibil ca un stat sa fie atat de inconstient incat sa piarda definitiv, prin mecanismul de suspendare automata a platilor, sume halucinante”, a declarat Bostinaru.

Date personale : Potrivit unor date prezentate de europarlamentarul PSD, Romania ocupa ultimul loc in Uniunea Europeana atat in ceea ce priveste rata de absorbtie a fondurilor europene, cat si platile efective. Astfel, pentru Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR) si Fondul de Coeziune (FC), rata platilor efective nu depaseste 16,9% din totalul de 15 miliarde de euro disponibili pentru Romania in perioada 2007-2013...De asemenea, in cazul Fondului Social European (FSE), Romania este pe ultimul loc in randul statelor Uniunii Europene, din totalul de 3,68 miliarde de euro, Romania a reusit sa absoarba doar 18,6%.

PROXEMIS - cursuri de project management si formare profesionala - risc management

PROXEMIS

Comisia Europeana a transmis luni seara o scrisoare Guvernului Romaniei prin care certifica reluarea platilor prin Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), a anuntat purtatorul de cuvant al Guvernului, Dan Suciu. Acesta a precizat ca rambursarile se reiau cu aplicarea unei corectii financiare preventive de 10% si cu un angajament efectiv pentru platile din prima jumatate a anului.  "Aceasta abordare va asigura o protectie suficienta bugetului comunitar cu caracter exceptional si temporar pana la 30 iunie 2012 (...)In termeni simpli, se reiau platile pentru POSDRU, cu aceste constrangeri, cu aceasta reducere de 10% pentru facturile emise si pentru un angajament preventiv in acelasi cuantum in perioada din prima jumatate a anului, urmand sa vedem apoi dupa rezultatele misiunii de audit ce se va mai intampla", a spus Suciu. In luna februarie, autoritatile romane au primit scrisoarea oficiala a Comisiei Europene de instiintare a intreruperii platilor pentru cererile aferente Programului Operational Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). Guvernul spera ca situatia sa fie remediata pana la sfarsitul lunii martie.
Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, explica atunci ca intreruperea platilor este cauzata de faptul ca Autoritatea de Management a programului nu a implementat niste recomandari ale Autoritatii Romane de Audit, legate de evaluarea proiectelor si de controlul proiectelor in prima faza.