BUCURESTI - Premierul desemnat Dacian Cioloş a anunţat, astăzi, echipa de miniştri, într-o conferință de presă, la Camera Deputaților.  Astfel, lista membrilor Guvernului propusă de Dacian Cioloş este:
     Vicepremier şi Ministrul Economiei: Costin Grigore Borc
     Vicepremier şi Ministrul Dezvoltării: Vasile Dâncu
     Ministrul Afacerilor Externe: Lazăr Comănescu
     Ministrul Afacerilor Interne: Petre Tobă
     Ministrul Agriculturii: Achim Irimescu
     Ministrul Apărării Naţionale: Mihnea Motoc
     Ministrul Culturii: Vlad Alexandrescu
     Ministrul Energiei: Victor Vlad Grigorescu
     Ministrul Educaţiei: Adrian Curaj
     Ministrul Finanţelor Publice: Anca Paliu Dragu
     Ministrul Fondurilor Europene: Aura Carmen Răducu
     Ministrul Justiţiei: Cristina Guseth
     Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: Cristiana Paşca Palmer
     Ministrul Muncii: Claudia Anca Moarcăş
     Ministrul pentru Societatea Informaţională: Marius Raul Bostan
     Ministrul Sănătăţii: Andrei Baciu
     Ministrul Tineretului și Sportului: Elisabeta Lipă
     Ministrul Transporturilor: Marian Costescu
     Ministrul pentru Dialog Social: Violeta Alexandru
     Şeful Cancelariei Primului Ministru: Ioan Dragoş Tudorache
     Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Preturindeni: Dan Stoenescu
     Ministrul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul şi Societatea Civilă: Cristian Ciprian Bucur. 

"Romania ocupa ultimul loc, sau aproape, in ceea ce priveste educatia, sanatatea, locuintele si serviciile sociale" in cadrul Uniunii Europene, a declarat Alston, raportor special al ONU pentru saracia extrema si drepturile omului, intr-o conferinta de presa sustinuta la Bucuresti. In conditiile in care "peste 40% din populatie se confrunta cu riscul saraciei si al excluziunii sociale", cheltuielile statului care vizeaza imbunatatirea situatiei sunt "extrem de scazute", a spus el. "Exista o statistica ce vorbeste de o puternica reducere a ratei saraciei in ultimii 10 - 15 ani (...) dar, potrivit Bancii Mondiale, nu este fiabila", a afirmat Alston. Potrivit acestuia, pe baza acestor cifre inselatoare, "un inalt oficial al ministerului de Finante a mers pana acolo incat sa spuna ca 'Romania are multe probleme dar, din fericire, saracia extrema nu este una dintre ele'".  Situatia este deosebit de dramatica pentru copii, in conditiile in care 34% sufera de "privatiuni materiale severe", si pentru romi, unde 90% dintre gospodarii traiesc in saracie si 84% nu au apa curenta si electricitate.   Aici, numerosi responsabili au "negat orice problema" si orice discriminare a romilor, iar unul dintre ei a evocat "oameni care nu vor sa munceasca".   Potrivit lui Alston, Romania a adoptat o strategie nationala care vizeaza integrarea acestei comunitati, dar "lipseste vointa politica de aplicare" a sa, in conditiile in care guvernul nu alocat fonduri pentru punerea ei in practica.   "Raspunsul nu este ca acesti oameni vor sa ramana saraci ci ca guvernul nu vrea sa joace rolul care ii revine pentru a-i scoate din saracie", a subliniat el.  Evocand incendiul din clubul Colectiv, raportorul a estimat ca aceasta drama pune in lumina "negarea, coruptia, serviciile guvernamentale inadecvate si un refuz de asumare a responsabilitatilor".

Urmatoarea criza financiara este aproape, sosirea ei este doar o problema de timp, dar inca nu s-au rezolvat problemele din sistemul global ce au iesit brutal la suprafata dupa ultima criza financiara, scrie The Guardian.   Acesta este mesajul ultimului raport de Stabilitate Financiara Globala realizat de Fondul Monetar International, document ce se vrea o trezire la realitate pentru ministrii de finante si bancherii centrali ce se reunesc in Peru, la Lima, pentru intalnirea anuala.  Politicile de stimulare monetara masiva au readus cresterea in economiile dezvoltate dupa recesiunea profunda ce a venit dupa criza declansat odata cu prabusirea Lehman Brothers in 2008. Dar ceea ce FMI numeste “transferul” catre o revenire mai sustenabila - fara propteaua costurilor ultra-ieftine de imprumut - nu a fost materializat pana acum.  Intre timp, banii ieftini creati pentru a salva economiile dezvoltate au inundat pietele emergente, umfland bule ale preturilor activelor, si incurajand companiile si guvernele sa profite de costurile neobisnuit de reduse ale imprumuturilor pentru a-si escalada nivelul de indatorare.  Bilanturile sunt intinse la maxim in multe banci si companii din economiile emergente. Aceste companii au devenit mult mai sensibile la un posibil stres financiar”, spune FMI.  In plus, esecul incercarii de a petici sistemul financiar international dupa ultima criza - prin asigurari ca bancile din pietele emergente detin destul capital si prin limitarea imprumuturilor cu profil de risc ridicat - inseamna ca un nou soc de tipul Lehman Brothers ar putea fi factorul declansator al unei noi panici globale.  “Socurile isi pot avea punctul de origine in economii avansate sau emergente si - combinate cu vulnerabilitati sistemice nerezolvate - pot duce la perturbari in pietele globale si la o secare brusca a lichiditatii din piete in multe sectoare”, spune FMI, avertizand ca unele piete par a fi "fragile".  Asa ca, in timp ce Rezerva Federala americana pregateste terenul pentru dobanzi pentru vremuri de pace financiara, dupa nivelurile de urgenta din ultimii sapte ani, pietele financiare se confrunta cu ceea ce FMI numeste “o ajustare fara precedent”.  Avertismentul Fondului Monetar International are ecou si in alte institutii. De exemplu, economistul-sef al Bancii Angliei, Andy Haldale, a argumentat ca lumea intra in ultimul episod al unei “crize in trei parti”.  Unctad, agentia Organizatiei Natiunilor Unite pentru comert si dezvoltare ar dori ca marile economii ale planetei sa accelereze cheltuielile publice pentru a contracara scaderea economiilor emergente. De asemenea, Bank for International Settlement considera ca ratele de dobanda au fost prea scazute pentru prea mult timp, incurajand prea multe asumari de riscuri in pietele financiare.   FMI nu a renuntat inca la speranta ca se va ajunge la ceea ce numeste o “normalizare de succes” si nominalizeaza o serie de conditii ce trebuie indeplinite pentru atingerea ei, de la o rebalansare reusita a cresterii economice din China la "asigurari impotriva lipsei de lichiditate" in pietele financiare.  Totusi, esecul decidentilor din intreaga lume de a tine sub control problemele sistemului financiar international in ultimii sapte ani, in ciuda precedentului Lehman Brothers si a ceea ce s-a intamplat dupa prabusirea acestuia, sugereaza ca orice masuri vor fi luate acum vor fi probabil prea putin si prea tarziu.