Administratorul centralei nucleare avariate de la Fukushima a anunţat că a constatat o multiplicare de 90 de ori în trei zile a nivelului de cesiu radioactiv într-un puţ de prelevări situat între reactoare şi mare, relatează AFP, citată de Agerpres. Această nouă descoperire alarmantă suscită noi întrebări cu privire la propagarea apei subterane contaminate. Potrivit prelevărilor efectuate în 8 iulie, apa subterană într-un punct situat la circa 25 m de mare conţinea 9.000 de becquereli cesiu 134 într-un litru şi 18.000 becquereli cesium 137, faţă de - respectiv - 99 becquereli/l şi 210 becquereli/l anterior cu trei zile. Factorul de multiplicare în această scurtă perioadă de timp este de 91 de ori în primul caz şi de 86 în al doilea.
'Nu suntem în măsură, pentru moment, să spunem dacă apa contaminată se scurge sau nu în mare', a declarat Tepco presei.
În 5 iulie, Tepco descoperise deja în acelaşi loc un nivel fenomenal al altor elemente radioactive, între care o cantitate de stronţium 90 şi alte elemente care emit radiaţii beta, de 900.000 becquereli/l. În 8 iulie, nivelul acestor substanţe era aproape identic, 890.000 becquereli/l, adică de mii de ori peste plafonul admis pentru apa de mare. Tepco a explicat că punctul de prelevare se situează acolo pe unde trece o conductă prin care au fost deversate mari cantităţi de apă contaminată în luna care a urmat catastrofei nucleare, adică în aprilie 2011. Aceasta însă nu explică totuşi creşterea subită a cantităţilor de cesiu. Centrala Fukushima Daiichi a fost avariată de seismul şi de tsunamiul din 11 martie 2011, în nord-estul arhipelagului nipon. Combustibilul s-a topit în trei dintre cele şase reactoare ale centralei, numeroase elemente radioactive fiind semnalate ulterior în împrejurimi.
'Nu suntem în măsură, pentru moment, să spunem dacă apa contaminată se scurge sau nu în mare', a declarat Tepco presei.
În 5 iulie, Tepco descoperise deja în acelaşi loc un nivel fenomenal al altor elemente radioactive, între care o cantitate de stronţium 90 şi alte elemente care emit radiaţii beta, de 900.000 becquereli/l. În 8 iulie, nivelul acestor substanţe era aproape identic, 890.000 becquereli/l, adică de mii de ori peste plafonul admis pentru apa de mare. Tepco a explicat că punctul de prelevare se situează acolo pe unde trece o conductă prin care au fost deversate mari cantităţi de apă contaminată în luna care a urmat catastrofei nucleare, adică în aprilie 2011. Aceasta însă nu explică totuşi creşterea subită a cantităţilor de cesiu. Centrala Fukushima Daiichi a fost avariată de seismul şi de tsunamiul din 11 martie 2011, în nord-estul arhipelagului nipon. Combustibilul s-a topit în trei dintre cele şase reactoare ale centralei, numeroase elemente radioactive fiind semnalate ulterior în împrejurimi.
1 comment:
Barele de combustibil care alimentează toate cele şase reactoare nucleare ale complexului nuclear Fukushima Daiichi conţin şi plutoniu, informează agenţia Associated Press, preluată de Agerpres. Potrivit experţilor, plutoniul, substanţă radioactivă folosită în fabricarea bombelor nucleare, este mai toxic decât uraniul, fiecare dintre cele şase reactoare prezentând pericolul contaminării mediului. Plutoniul afectează în special plămânii şi rinichii şi este mai puţin stabil decât uraniul, putând declanşa şi alimenta mai uşor o reacţie nucleară în lanţ. Experţii spun că, la fel ca în cazul uraniului, plutoniul este un element greu care nu se împrăştie uşor în atmosferă. De aceea se estimează că pericolul contaminării atmosferei vine în special de la alte elemente rezultate în urma procesului de fisiune nucleară - izotopi radioactivi de cesiu şi iod, care se împrăştie uşor în aer şi pot contamina suprafeţe întinse în timp foarte scurt.
Oamenii de ştiinţă susţin că în reactoarele 3 şi 5 combustibilul nuclear este cu aproximativ 10% mai periculos decât în celelalte reactoare. Totuşi, spune profesorul
Ed Lyman, fizician în cadrul unui grup care supraveghează pericolul rezultat din procesul de obţinere a energiei nucleare, probabilitatea ca acest combustibil nuclear să atingă masa critică şi să dea nştere unei reacţii în lanţ este foarte mică. Plutoniul din aceste reactoare ar avea periculozitatea celui folosit la fabricarea armelor nucleare doar dacă s-ar strânge la un loc, în cantităţi mari.
Procesul de fisiune a uraniului în centrale nucleare duce la formarea de plutoniu radioactiv, mai scrie AP. Potrivit oamenilor de ştiinţă, citaţi de Associated Press, atunci când nucleii de dioxid de uraniu din barele de combustibil nuclear sunt rupţi, în procesul de fisiune nucleară, aceştia eliberează neutroni care, la rândul lor, formează un izotop de plutoniu extrem de radioactiv, plutoniu 239, izotop folosit şi la producerea de arme nucleare. Până la încheierea “ciclului de viaţă” al unei bare de uraniu folosit drept combustibil nuclear într-un reactor, peste 40% din totalul energiei nucleare obţinute din exploatarea acestei bare provine din plutoniul sintetizat din uraniu. Bara de combustibil nuclear consumat conţine uraniu, plutoniu şi un “cocteil” de alte elemente foarte toxice. Un astfel de element este cesiul radioactiv, izotopul 137 rezultat în urma procesului de fisiune.
Deoarece reactoarele complexului nuclear Fukushima sunt alimentate de un număr mare de bare de combustibil nuclear, situaţia este considerată foarte gravă Potrivit responsabililor companiei Toyko Electric Power Co., corporaţie care deţine complexul atomic, la Fukushima se găsesc peste 3.400 de tone de combustibil nuclear consumat, depozitate în şapte bazine de acumulare, printre care şi un bazin de acumulare în care se află combustibil nuclear consumat foarte vechi, provenit de la reactoarele 3 şi 4. În plus, cinci dintre cele şase reactoare sunt alimentate de 877 de tone de combustibil nuclear. Combustibilul nuclear din reactorul 4 a fost trecut în bazinul de acumulare a combustibilului consumat, în urma procedurii de închidere temporară a acestui reactor (în noiembrie 2010).
Post a Comment