Bugetul UE are trei surse principale de venit. Prima reprezintă 0,73% din
venitul naţional brut al fiecărui stat membru, ceea ce reprezintă două treimi
din bugetul UE. Se adaugă aşa-numitele resurse proprii tradiţionale, în special
taxe vamale de import aplicate produselor provenind din afara UE, plus un
procent din TVA armonizată percepută de fiecare ţară din UE. Criza economică ce
domină Europa de câţiva ani a determinat state mari contributoare la bugetul
Uniunii să facă presiuni pentru reducerea cotelor de participaţie ce le revin.
.... surse guvernamentale ne-au declarat, recent, că „prin acţiunile pe care le
întreprinde, Comisia Europeană lasă să se înţeleagă că nu mai are bani
suficienţi pentru a finanţa toate programele pe care le derulează”. Potrivit
acestora, cea mai grea situaţie se va înregistra în ţările membre UE, care au
făcut parte din blocul socialist, pentru că aici se manifestă cele mai dure
reacţii din partea autorităţilor de la Bruxelles.
In concluzie....Comisia Europeană dă semne că nu mai are suficiente fonduri ca să se achite de toate angajamentele luate şi caută soluţii pentru ca programele demarate să nu sufere de lipsa finanţării. România „a recepţionat” deja aceste semnale, trei programe operaţionale susţinute cu fonduri comunitare fiind presuspendate. Trebuie remarcat faptul că şi ţara noastră dă motive temeinice pentru astfel de decizii, prin neregulile făcute în derularea proiectelor. Comisarul european Dacian Cioloş a declarat că fondurile pentru agricultură nu sunt în nici un pericol.
1 comment:
UE vrea sa acorde tratament preferential pentru persoane fizice si IMM in cazul esecului unei banci
Uniunea Europeana vrea sa acorde mai multa protectie pentru depozitele persoanelor fizice si ale firmelor mici si mijlocii in legislatia privind rezolutia unei banci, conturile companiilor mari urmand sa fie primele accesate pentru recapitalizarea unei institutii de credit aflate in dificultate, scrie Mediafax.
Potrivit unei noi variante a proiectului de directiva UE privind rezolutia bancara, consultata de Wall Street Journal (WSJ), autoritatile vor impune mai intai pierderi asupra depozitelor negarantate, care depasesc 100.000 de euro, detinute de companii mari, in timp ce conturile persoanelor fizice si ale firmelor cu mai putin de 250 de angajati, o cifra de afaceri anuala de sub 50 milioane euro si active de pana la 43 milioane euro vor fi accesate numai daca sumele trase din depozitele mentionate anterior vor fi insuficiente.
Procedura de bail-in (salvare cu resurse proprii) aplicata in Cipru, la Bank of Cyprus, este inclusa intr-un proiect de directiva privind "rezolutia" bancara, pregatit de Comisia Europeana inca din vara anului trecut, caruia i-au fost aduse mai multe amendamente dupa solutionarea crizei din Cipru printr-un acord care presupune restructurarea sectorului bancar.
Potrivit directivei, rezolutia reprezinta restructurarea unei institutii financiare in vederea asigurarii continuitatii functionarii activitatilor sale esentiale, mentinerii stabilitatii financiare si restaurarii, in totalitate sau partial, a viabilitatii bancii respective.
Restructurarea va fi finantata "din resurse proprii", adica nu din bani publici, pierderile urmand sa fie distribuite intre actionari, investitori, creditori si deponenti, cu anumite exceptii, in principal depozitele mai mici de 100.000 de euro, pragul de garantare la nivelul UE.
Post a Comment